Lucrurile puteau fi preîntâmpinate la Bălţi, asta e clar. Vinovat de cele întâmplate este în primul rând statul moldovenesc, adică deplina sa impotenţă. Iar când zic stat, am în vedere în special primăria oraşului şi ministerul de interne. Ambele instituţii nu au putut gestiona această situaţie. Cum o să plătească pentru greşeli? Evident… nu o să plătească. Doar suntem în Moldova. Ca să nu-mi răcesc gura de pomană, aş vrea să pun altceva în discuţie. În altercaţiile din Bălţi s-au conturat două grupări antagoniste, care se urăsc aproape de moarte (Doamne fereşte de aşa ceva!): unioniştii şi stataliştii. Unionişti încolo, unionişti încoace. Statalişti în sus, statalişti în jos. Presa, facebook-ul vuieşte de noutăţi în legătură cu aceste două tipuri de moldoveni.
-
Ca să înţelegem fenomenul să-i luăm separat şi să le schiţăm nişte portrete generale. Este adevărat, sunt şi multe excepţii. Să începem cu unioniştii, băieţi buni, patrioţi, dar cu anumite lucruri care nu-i fac foarte simpatici pentru restul moldovenilor, adică cei neimplicaţi în luptă. O trăsătură care-i caracterizează pe majoritatea unioniştilor este privirea. O privire cu nişte pupile mari, fixe. Astfel de ochi găseşti la iehovişti, baptişti, dar şi la ortodocşii care l-au bătut pe Brega în centrul Chişinăului. De ce se întâmpla asta? Simplu: trebuie să ai în tine oleacă de fanatism ca să crezi în ceva ce nu va putea fi văzut în timpul unei vieţi de om (pe Dumnezeu îl vezi după moarte, iar unirea nu se va produce în secolul sau mileniul acesta). Dacă îmi permiteţi, o să continui comparaţia. Când “te prinde” un iehovist începe să-ţi povestească despre păcate, despre sfârşit, despre credinţă… Tu te grăbeşti la muncă, n-ai mâncat toată ziua, vrei să-ţi iei copiii de la grădiniţă, iar el îi dă înainte cu Iehova. Şi unioniştii, din ‘90 până astăzi, au cam aceeaşi poveste de înşirat: unire, unire, unire; cum ne-a dezlipit Stalin de la România; despre Pactul sovieto-nazist; despre imperiul Răului, ş.a.m.d. Unioniştii sunt dobă de istorie şi teorie. Da, frate, ştii tu istorie, dar ai idee cum se va face unirea? România este de acord? Este unirea realizabilă? Mă îndoiesc. De parcă unirea îi va face mai bogaţi pe moldoveni, de parcă unirea va rezolva problema transnistreană, ne va repara drumurile, va distruge corupţia din spitale. Sigur că nu. Pur şi simplu vom repara o greşeală a istoriei. “Şi erata asta le va pune pâine pe masă copchiilor mei?”, va întreba un moldovean. Când îşi va da seamă că totul este doar istorie, limbă, va face stânga împrejur şi va merge să cumpere pâine de la magazin. Ar mai fi ceva. Nu ştiu de ce se crede greşit că unioniştii sunt vorbitori buni de limbă română. Mulţi vorbesc o limbă română parşivită de cuvinte ruseşti, de ţi-e groază. Personal cred că România începe de la Limba Română, nu de strigătele gen “Trăiască, trăiască!” Este ipocrit să vrei să te uneşti cu România şi să poceşti Limba Română. Se mai consideră eronat că unioniştii sunt liniştiţi, cuminţi, pacifişti. Priviţi în clipuleţul de mai jos ce se întâmplă când un statalist vine cocoş la nişte unionişti. Este în inferioritate numerică şi consideră că unioniştii se vor limita la cuvinte de ocară. De unde? Şi-o ia pe coajă chiar cu steagul Uniunii Europene. În aceste condiţii, dacă numărul unioniştilor ar creşte peste noapte mult peste al stataliştilor, vor putea ei accepta părerea că în Moldovioara există şi oameni care vor unirea cu… Rusia, fără să-i cotonogească pe “minoritari”? Arătaţi-le moldovenilor ce câştigă dacă are loc unirea şi poate voi, unioniştii, o să câştigaţi adepţi. Vorbiţi despre nedreptăţi istorice, despre cât de rău ne-a fost în URSS şi o să fugă lumea de voi mai dihai ca de baptişti. Căci nu voi spune o minciună când zic: “majoritatea moldovenilor au dus-o bine pe vremea Sovietelor.”

-

Acum despre statalişti. Se consideră că aceştia sunt aproape fără excepţie minoritarii ruşi. Greşit. În primul rând, nu par minoritari la ce pretenţii de stăpâni au în ţarea Moldovei. În al doilea rând, nu sunt doar ruşi. Mulţi moldoveni au îmbrăţişat cu ahotnicie ura împotria României. De ce? Vina este poate şi a unioniştilor, care nu oferă soluţii la problemele oamenilor simpli ci repetă ca o placă stricată: “Unire, unire şi iarăşi unire!” Nu este un secret că dinţii sunt mai apropiaţi decât părinţii, iar moldovenii văd lucrurile prin prisma buzunarelor. Am spus mai sus că unioniştii nu ştiu bine româna? Ha! Să-i vedeţi pe statalişti. Este imposibil pentru ei să formuleze o propoziţie fără să o distrugă lingvistic. În plus, nu e secret că stataliştii şi-au întărit puterile cu o “pivă”, aşadar, de la statalişti foarte zburdalnici cam miroase a usturoi, pardon, a alcool. Altfel de unde curaj? Practic, nivelul de statalism din moldoveni creşte odată cu nivelul de alcool din sânge. Concluzia mea: stataliştii sunt aceeaşi unionişti, după comportament, doar că au păreri opuse. Greşesc? Atunci spuneţi-mi, cine are dreptate în clipul cu smardeală de mai jos? Stataliştii ori unioniştii?
-