Greaţa de referendum

Trecând peste faptul că vin la muncă la orice fel de alegeri, chiar şi din libere, am multe alte motive să urăsc referendumul de astăzi. În primul rând, politicienii din România, ambele tabere, au arătat că iubesc mult prea mult puterea. Mai mult decât stabilitatea economică, mai mult decât imaginea României în exterior. Aşa că referendumul mi-a dat bătăi de cap şi îl urăsc.

-

Unii (ştiţi voi cine) au decis că avem nevoie de referendum, deşi, pana mea, bugetul este cică auster, iar criza încă ne muşcă de fund. Alţii (înţelegeţi pe cine am în vedere) au decis să rămână la putere deşi, poporul nu-i mai vrea, s-a săturat de ei şi de hoţiile lor. De altfel, primii au hotărât că au ajuns la putere, iar asta înseamnă să aibă puterea absolută. Deci n-are voie nimeni să le arate locul. Iar când zic “nimeni” mă refer la instituţiile statului, la presă, la toţi. Oricum, s-au pus să tragă şi unii, şi alţii de putere, încât nu mai înţelegi nimic din ce se întâmplă. E un motiv solid să urăsc referendumul?

-

Mai urăsc referendumul pentru că mulţi moldoveni s-au lăsat angrenaţi în această luptă prost informaţi, rău intenţionaţi chiar. De parcă ar fi membri de partid… Sunt atât de înfocaţi în a-l susţine pe unul dintre politicienii români, încât ţi se pare că li s-a înţărcat vaca. Îi blamează pe alţii atât de mult, de parcă la alegerile de astăzi se termină lumea. Am spus-o şi o repet: dragi moldoveni, nu vă mai ambalaţi! Votaţi, că aveţi dreptul, dar lăsaţi-o mai moale. Mă şi enervează să explic pe aici, prin România, că nu toţi moldovenii sunt uşor de manipulat şi, de fapt, nu decid ei în locul românilor din România. Apropo, dacă nu vrei să-ţi decidă moldovenii soarta, ieşi la vot. Simplu!

-

Să fie clar un lucru. Alegerea liberă, corectă este un act profund democratic. Respect alegerile, respect democraţia. Însă când zic că urăsc referendumul, am în vedere modul în care s-a organizat în România. În acest moment, politichia românească a reuşit să pervertească până şi acest act democratic. În ce fel? Până acum, dacă eram întrebat “cu cine ai votat?”, răspundeam evaziv ori spuneam direct: “votul meu este o chestie intimă, o ţin doar pentru mine!” Este pentru prima dată în viaţă când nu pot şi nu vreau să spun dacă… am fost sau nu la votare. Simplul fapt de a merge la alegeri a fost pervertit politic. Dacă mergi - faci jocul unora, dacă stai acasă - eşti pentru alţii. Ce tâmpenie! Încă un motiv să urăsc referendumul.

-

Aţi fost în Grecia, aţi fost în Turcia, în Spania la all inclusiv? În cele mai dese cazuri restaurantul la care iau masa turiştii dă direct spre piscină. Dar chiar şi la all inclusiv ţi se interzice să intri în chiloţi şi sutien în restaurant. Există o etichetă până şi acolo. Acum să vă întreb, cum să te prezinţi în chiloţi în faţa simbolurilor statului? Cum să-ţi exerciţi dreptul democratic aproape în costumul lui Adam şi Eva? E grotesc, e lipsit de bun simţ. Din păcate, asta este imaginea referendumului în România. Cum să nu-l urăşti? Cum să nu ţi se facă greaţă?