A fost lansată versiunea în limba română pentru pagina oficială a Departamentului Relații Externe al Bisericii Ortodoxe din Moldova DRE BOM

Dragi frați și surori!

Departamentul pentru Relaţii Externe al Bisericii Ortodoxe din Moldova prezintă o instituţie consacrată, prin definiţie, slujirii. Avînd drept scop prioritar asistarea duhovnicească a fiilor şi fiicelor poporului nostru, ne îngrijim ca aceştia să simtă sprijinul Bisericii natale acolo unde este poate cel mai jinduit – departe de casă. Or, slujirea, în înţelesul apostolic al cuvîntului, nu se rezumă doar la oficierea ierurgiilor în incinta bisericii, ci presupune un spectru mult mai amplu de activitate. După exemplul primelor comunităţi creştine, Biserica este un continuu generator de ajutor reciproc, un tărîm supus legilor Evangheliei, în cadrul căreia virtuţile devin norme morale, caritatea – formă de comunicare, compasiunea – stare generală de spirit.

În intenţia noastră de a plini preceptele evanghelice, de a fi cu adevărat utili celor pe care îi slujim – membrilor Bisericii noastre, Departamentrul nostru a decis lansarea unui poiect de anvergură, fără precedent în practica eclesială contemporană: Centrul Social de Adaptare a Migranţilor «Cuviosul Paisie Velicikovski».

Îndrăznesc să încep cu un preambul ce relatează starea actuală incertă, în care se pomenesc zecile de mii de cetăţeni ai R. Moldova, porniţi în căutarea unei şanse de viaţă decentă.

De două decenii concetățenii noștri au luat calea unei pribegii benevole. Nevoile și impasul economic ne-au împins departe de hotarele țării, departe de albia firească a vieții. Parcurgem o epocă plină de dramatism, ce abundă în provocări, regrete, situații limită, deziluzii și noi porniri temerare. O epocă pe care, în aceeași măsură, o putem lăsa urmașilor fie măreață, fie umilitoare.

Problemele cu care se confruntă conaţionalii noştri plecaţi la muncă în străinătate ne privesc pe toţi. Nu doar reieşind din evidentul fapt că sunt fraţii, părinţii sau copii noştri, ci şi pentru faptul că, oriunde nu s-ar afla, ei rămîn parte intergantă a poporului nostru.

Mai mult ca atît, soarta migranților moldoveni va decide într-un mod covîrșitor și soarta țării, acest lucru trebuie înțeles în toată gravitatea lui, dincolo de necesitățile politice ale momentului, dincolo de ideologii și preferințe culturale. Ajungînd la o pondere de aproape jumătate din populația economic activă, migranții nu mai alcătuiesc astăzi o categorie de cetățeni uşor reasimilabilă. Dimpotrivă, aceștia vor importa, odată cu mai mult sau mai puțin amara experiență de viață, și un cumul de viziuni şi valori ce-și vor cere dreptul la instituire.

Cu regret, observ că persistă o iluzie tentantă, vehiculată în mass-media, conform căreia migranții se întorc acasă cu «lecția de civilizație» învățată. Ne domină un fel de optimism neacoperit, ce ne face să credem că migranții noștri preiau în mod expres valorile și mentalitatea societăților care îi găzduiesc. Lucrurile stau însă altfel. Ceea ce aduce cu sine în Patrie migrantul este cel mai adesea un mănunchi de frustrări și neîmpliniri, din care își va țese apoi și viziunea despre destinul poporului din care face parte. Viziune ce se va perpetua, întrucît nu are o alternativă care să o inhibe. Da, pentru migrantul plecat în Franța, înalta cultură civică a poporului gazdă va fi, cel mai degrabă, un obiect de admirație, la fel, cum pentru cel venit în Rusia – dinamismul și oportunitățile generoase din sectorul economic. În ambele cazuri însă este vorba de niște valori neaccesabile.

Ceea ce, însă, concetățenii noștri gustă din plin peste hotare este soarta de neinvidiat a omului de mîna a doua, cu toate atributele de rigoare. Îmi permit să subliniez aici faptul că această condiție, a omului de mîna a doua, este groparul identității individuale și de neam. La nivel individual, omul își pierde încrederea în faptul că societatea este dispusă să-l trateze obiectiv, comform aportului adus – în străinătate migrantul este, în cel mai fericit caz, o unealtă de muncă ieftină, pe cînd în Patrie – doar o sursă de bani ce înviorează economia vlăguită a țării. Celelalte componente ale unei personalități integre trec pe planul secund sau, în genere, se face abstracție de ele. Faptul că omul are niște necesități spirituale, etice, de conduită și exprimare a valorii se trece cu vederea și se pune pe seama unor pretinse realități economice sau geopolitice, ce ne dictează aceste măsuri «provizorii» de austeritate față de propria demnitate. Omul este trunchiat sufletește, este înghesuit în spațiile periferice, auxiliare ale societății.

Copămîntenii noștri încearcă să facă față mediului, adesea ostil și impermeabil, reuniți în grupuri sau pe cont propriu. Încercări ce, spre regret, eșuează adesea, din lipsa unui instrumentar elementar. În primul rând, nu dispun de o estimare obiectivă a șansei, întrucît aceasta poate fi calculată doar prin însumarea unui șir foarte variat de circumstanțe. Cadrul legal în care activează, asistența socială de care pot beneficia, măsurile de protecție a muncii cărora trebuie să se conformeze – sunt noțiuni de bază pe care migrantul trebuie să le posede și să opereze cu ele. Mai adaog aici evaluarea obiectivă a deprinderilor de muncă, elementara capacitate de a întocmi un CV și de a negocia o slujbă, obținerea garanțiilor de bază de la angajator – toate aceste componente ar alcătui un fundament serios, în baza căuia soarta migrantului capătă șanse. Or, repet, acest instrumentar lipsește aproape cu desăvîrșire din arsenalul moldovenilor veniți la muncă.

În altă ordine de idei, migranţii sunt dispuşi să se regăsească în grupuri pe criteriu etnic şi, fireşte, să participe la un destin comunitar, exemple vii fiind unele diaspore din Occident. În mod paradoxal, însă, tocmai cele mai populare destinaţii ale migranţilor moldoveni, — oraşul şi regiunea Moscova, — nu beneficiază de prezenţa unei diaspore închegate, menite să preia sarcina adaptării copămîntenilor la etapele iniţiale de acomodare în ţara gazdă. Acest lucru se explică, pe de o parte, prin caracterul sezonier al perioadei de şedere, iar pe de altă parte, prin lipsa unui mecanism de coordonare a activităţilor – dacă, spre exemplu, în Canada sau Europa Occidentală migranţii au acces la posibilităţi moderne de comunicare, dialog şi întrunire, atunci muncitorii moldoveni din aria capitalei ruse dispun de mijloace modeste, chiar precare, în acest sens, cel mai adesea rezumîndu-se doar la telefonia mobilă şi transportul public.

Reieşind din acestea, ne-am propus să oferim concetățenilor noştri posibilitatea de a accesa și de a benificia de un suport profesionist, centralizat, cu o capacitate informaţională de calibru. Astfel, am înființat Centrul Social pentru Adaptare a Migranților «Cuv. Paisie Velicikovski», destinat prioritar cetăţenilor R. Moldova.

Centrul Social pentru Adaptare a Migranților «Cuv. Paisie Velicikovski» nu este o structură comercială, nu urmăreşte obţinerea profitului din activitatea pe care o desfăşoară şi are drept scop unic acordarea suportului necesar în procesul de adaptare şi integrare a conaţionalilor noştri.

Centrul oferă un spectru larg de servicii cu caracter gratuit sau la preţ de sinecost, acoperind necesităţile de bază ale migranţilor. Printre acestea se numără:

  • Cazare temporară/permanentă în cadrul complexului hotelier al Centrului, care dispune de un fond locativ de cca. 1000 de locuri.
  • Mese sociale la cantinele aceluiaşi complex hotelier.
  • Suport juridic şi logistic — perfectarea actelor necesare şederii şi desfăşurării activităţii legale; asistarea contractelor de muncă şi garantarea executării lor; securizarea condiţiilor de lucru;
  • Suport medical — Centrul dispune de o clinică proprie, cu utilaj şi laboratoare moderne, cu personal de înaltă calificare, care oferă asistenţă medicală complexă cetăţenilor din R. Moldova în regim preferenţial, la preţuri de sinecost.
  • De asemenea, Centrul depune un efort considerabil în angajarea în cîmpul muncii a solicitanţilor, prin atragerea potenţialilor angajatori. Zilnic, zeci de cetăţeni ai R. Moldova apelează la serviciile noastre în vederea găsirii unui loc de muncă. Centrul nu doar că asistă angajările solicitanţilor, ci se îngrijeşte de perfectarea întregului pachet de acte însoţitoare, precum şi de soarta ulterioară a angajaţilor, urmărind ca aceştia să fie trataţi şi remuneraţi conform înţelegerilor prevăzute contractual.
  • Nu în ultimul rînd, Centrul nostru Vă oferă asistenţă expresă în cazurile de situaţie extremă – apelaţi-ne prin linia de telefon gratuită şi solicitaţi-ne ajutorul atunci cînd sunteţi în impas!

Anume mediatizarea activitaţii Centrului Social pentru Adaptarea Migranţilor «Cuv. Paisie Velicikovski» este scopul prioritar al acestei pagini.

Fiind o expresie socială a activităţii Departamentului pentru Relaţii Externe al Bisericii Ortodoxe din Moldova, deţinînd un impunător potenţial de activitate, Centrul se bucură de autoritate sporită în dialogul cu structurile federale oficiale, ceea ce permite o implicare sensibilă în destinul Dvs. şi o contribuţie realmente utilă la bunăstrea pe care încercaţi să o construiţi departe de meleagurile natale.

Cu adîncă plecăciune,

Prot. Mitr. Ghenadie Țurcanu,
Președintele Departamentului pentru Relații Externe al Bisericii Ortodoxe din Moldova

Sursa: http://ovtsmd.ru/md/


Sursa
2012-07-26 09:52:16



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

14:54:38Pentru copiii de la Tabăra de Vară a Alianței Franceze vara a început cu lecții —» BiblioCity
14:54:13La Tabără, la Bibliotecă vin copii talentați —» BiblioCity
14:53:49În vacanța mare? De unul singur? Oare cum ar fi? —» BiblioCity
14:53:27Orice întâlnire a copiilor cu scriitorii devine un eveniment memorabil —» BiblioCity
14:52:43Cartea cea de toate zilele. Adevărată lecție de educație patriotică și spirituală —» BiblioCity
14:52:19Copii și Cuvinte. O Vacanță Mare cu o Scriitoare Mare este o Poezie scrisă împreună —» BiblioCity
14:51:57CARTEA cu ochi de copii – cartea cu poezii. Drago Mir – DRAG LUMII NOASTRE, LUMII COPILAȘILOR —» BiblioCity
14:49:23GHICITORI PE PORTATIV. Scriitoarea Marcela Mardare și-a amintit de elevii săi de cândva —» BiblioCity
17:35:45IHTIANDRU —» Andrei LANGA. Blogul personal
11:16:32105 ani de la nașterea artistului plastic Gleb Sainciuc —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
14:45:27EDITORIAL | Cazul „expertului” pedofil și noua mare provocare a lumii „moderne” —» Nicolae Federiuc
11:04:24DACĂ CITIȚI ÎN BULGARĂ, UN INTERVIU DIN REVISTA „FLACĂRA”, EDITATĂ DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN BULGARIA Leo Butnaru - Ognian Stamboliev —» Leo Butnaru
03:42:46PLOAIE —» Andrei LANGA. Blogul personal
07:02:18EXTRAS DIN INTERVIU —» Leo Butnaru
03:01:20JURNALUL CA MEMORIE, 1992 —» Leo Butnaru
10:18:42Primul concediu în patru cu Ilinca și Matei (probabil ultimul în Creta) —» Andrei Albu - omul alb cu gînduri negre
16:32:16Marea strategie scurtcircuitată —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
09:32:49CARTEA cu ochi de copii – cartea cu poezii. Drago Mir – DRAG LUMII NOASTRE, LUMII COPILAȘILOR —» BiblioCity
04:10:45PĂMÂNTUL FĂGĂDUINȚEI / POEME —» Leo Butnaru
19:04:43PLOAIE —» Andrei LANGA. Blogul personal
08:11:39Mărturii din GULAG filmate la Burlacu, Cahul —» Curaj.TV | Media alternativă
06:46:22Cercetașii ingenioși vara la Bibliotecă —» BiblioCity
06:25:46Amintiri despre foame și canibalism —» Curaj.TV | Media alternativă
03:30:24JURNALUL CA MEMORIE —» Leo Butnaru
15:07:39Trei reguli de știut când servim spumant! —» Fine Wine