Profilaxia împotriva corupţiei

Ministerul Educaţiei a lansat o campanie de informare în care spune nu copiatului şi corupţiei.

Ca şi în alţi ani, tot cam pe vremea asta, se lansau astfel de spoturi motivaţionale.

În acest an elevii au fost motivaţi să nu copie. Controale prin sutiene, buzunare şi telefoane. În timp ce alte şcoli au fost sub acoperirea bunilor directori.

A fost susţinută proba, unde cu lacrimi, unde cu înţelegere, dar a trecut.

Urmează admiterea la facultăţi. Unde cu examene, unde cu o medie a notelor luate la BAC + anii de şcoală.

Buget ori contract – depinde de fiecare, cine şi cum a învăţat, ori a plătit. Tot aşa o va face şi la facultate.

Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi a Corupţiei a prezentat un raport de activitate pentru perioada ianuarie – iunie 2012, în care a declarat depistarea a doar 2 cazuri de luare de mită. Această perioadă include examenele de BAC şi toată vâltoarea făcută în mass-media.

Valurile anticorupţie, supranumite „acţiuni de profilaxie”, au generat 4 cauze penale şi 83 persoane destituite din funcţie.

Însă orice medic ar fi de acord că profilaxia trebuie făcută atunci când organismul este sănătos. Iar în cazul în care este deja într-o fază înaintată a bolii, trebuie un tratament bine pus la punct.

Diagnoza o avem, trecem la tratament.

Din 2 exemple care ar putea fi urmate, unul se evidenţiază.

Singapore. A utilizat o metodă dură de combatere a corupţiei:

• Reglementarea acţiunilor funcţionarilor;
• Simplificarea procedurilor birocratice (ceea ce a pus la cale MTIC în privinţa buletinelor de identitate);
• Supravegherea strictă a respectării noilor standarde etice impuse;

Veriga principală a constituit-o crearea unui Birou de cercetare a cazurilor de corupere, unde populaţia putea depune plângeri către funcţionarii publici şi solicita despăgubiri. Tot atunci au fost majorate atât salariile, cât şi statutul judecătorilor. Pe de altă parte, au fost majorate sancţiunile economice impuse pentru luare de mită, sau refuzul de a participa la investigaţii anticorupţie. În prezent, Singapore ocupă un loc de frunte la capitolul lipsei de corupţie.

Celălalt exemplu ar fi al Suediei, care a utilizat o metodă nu atât de radicală. A pus accent pe gospodării, folosind un stimul prin impozite, subvenţii şi contribuţii şi nu interdicţii sau permisiuni. Majorarea salariilor funcţionarilor de aproximativ 12-15 ori faţă de salariul mediu pe ţară. În timp, această diferenţă a scăzut la un salariu dublu faţă de cel mediu.

În 2011 Republica Moldova se afla pe poziţia 112 din 183 de ţări, un pic mai bine decât rău. Există un Indice de percepție a Corupției care variază pe o scară între 0 și 10. Zero însemnând foarte corupt, iar 10 – foarte curat în ale corupției. Acest indice are la bază datele din diverse sondaje care reflectă întrebări legate de “folosirea incorectă a funcţiei publice în beneficiu particular, punând accentul, de exemplu, pe luarea de mită de către oficiali pentru achiziţii publice, delapidarea fondurilor publice sau întrebări care verifică puterea politicilor anticorupţie, în acest fel determinând atât corupţia politică, cât şi cea administrativă.”

Nu e tare strălucită situaţia, dar o putem modifica. Strategia Moldova 2020 propune o Justiție responsabilă și incoruptibilă, care, în viziunea strategică, ar fi în serviciul cetățeanului. Adică, o schimbare a calității serviciilor judiciare prin abordarea reformelor în justiție. Aceste modificări ar influența și creșterea economică, PIB cu cel puțin 0.1% anual.

Ministerul Justiției a elaborat o Strategie Națională Anticorupție (2011 – 2015) care presupune transformarea corupției dintr-o activitate profitabilă și puțin riscantă într-o activitate neprofitabilă și foarte riscantă.

Se observă o dorinţă şi perseverenţă atât din partea statului, cât şi din partea cetățenilor. În câţiva ani sperăm la o ameliorare a situației.

Tu ce crezi că va fi? Evoluţie ori involuţie?