Nu facem nimic dar totusi obositi suntem .

Nu mai stiu cit o sa scriu despre acest “val ” care imi tulbura privirea,gindul,sufletul.

Timpul trece,cineva se pare ca i-a simtit pasul.Dar acel “cineva”care se gaseste in “toata lumea”nu isi opreste pasul,gindul pentru nimic,pur si simplu tot se grabeste pentru nimica,intr-una.Suntem ca “liliecii”noapte dormim iar ziua nu o putem vedea.Si de altfel,suntem epuizati .Nu vreau sa spun ca suntem oameni rai,vreau doar sa spun ca suntem orbi.Da,suntem cu totii caci fugim de tot ce este apropiat de suflet.Suntem raniti o singura data,apoi inchidem usa inimii si suntem atit de greu de gasit incit devenim “oameni reci” fara sa mai putem sa simtim ceva .Apoi ce sa mai zic de graba asta a noastra care duce spre nicaieri.Ne place sa traim astfel si ne este greu sa schimbam ceva,caci este greu sa schimbi.Lasam asa sa mearga totul cu un singur gind ” Miine poate va fi altfel”.Dar la sigur nu v-a fi nimic,daca tu singur nu faci nimica.Suntem lenesi ,somnorosi,fricosi sa traim asa cum trebuie.Alegem din doua lucruri,mereu pe cel mai usor si convenabil.Fara sa ne gindim ca in celalat se bazeaza totul.Alegem mai bine o avere,o multime de bani decit o iubire adevarata, caci ne gindim ca daca ii vom avea apoi  totul va fi  la picioarele noastre.Fara sa ne mai gindim ca sufletul nu se va vindeca astfel niciodata.Noi oamenii suntem pierduti caci alegem averi decit o  familie.Alegem timpul petrecut departe de mama si tata ,departe de frati si surori,fara sa ne mai gindim ca miine va fi tirziu sa fim cu ei.Va veni timpul cind v-om  dori sa ajutam pe cineva,sa ii ajutam cu o mica fapta,simplu sa aducem o caldare cu apa,sa ii povestim si nu vom avea cui.V-om veni acasa si nu v-om avea la cine.Ce sa mai zic de iubire,suntem confuzi cind ne gindim la acesta,caci cind observam stralucire in suflet,gingaasie apoi fugim ca nu cumva sa ne doara acesta iubire tot mai mult,si fara sa pierdem apoi facem asa ca numaidecit sa fie pierdut.Noi oamenii suntem atit de egoisti,si apoi atit de saraci,caci avem vile,masini,bani ,lucru convenabil….dar in schimb nu avem nimic aproape de suflet,inima.Da,suntem saraci caci adunam linga noi da nu in sufletul nostru.Si cum sa se bucure Dumenzeu de noi,daca in suflet nu cladim nimic.Strigam in gura mare ca suntem obositi,dar in urma noastra nu se vede nimeni si nimica.