CVASul moldovenesc sau OTRAVA PLĂCUTĂ
Odată cu venirea verii, a venit și bucuria babelor ce put a formalină, șefii cărora își descuie garajele împăienjenite și își scot cisternele sovietice pe două roți la plimbare prin Chișinău (valabil și pentru restul orașelor moldovenești). Capitală europeană? Hai vă rog eu, calm! Nu este o noutate sau o surpriză să vedem prin Chișinău, ba chiar prin centrul orașului, cisterne din ăstea galbene, ruginite, unsuroase, cu legendara și melancolica inscripție pe ele - CVAS. Parcă începusem recent a lupta cu gheretele, cu panourile publicitare, iar pe ăstea parcă nu le vede nimeni (sau nu vrea să le vadă). Că se vinde cvasul în condiții antisanitare, păi cui îi pasă? Chiar există și firme, legale, tot frumos, care au prin oraș mai multe cisterne care vând pe stradă cvas. Și ce dacă vin cei de la Sănătate Publică cu controlul? 500 lei pe săptămână la omul potrivit și ăștia din urmă nici măcar nu se apropie de taraba cisternei (cu excepții).
Cisternele galbene cu cvas, au și ele raiul lor - Chișinău, Piața Centrală, unde în miez de zi densitatea populației pe metru pătrat este cea mai mare din Moldova. Trec pe acolo tineri, oameni simpli, din oraș sau de la țară, la piață, la o cumpărătură, iar canicula asta face ravagii și omului îi este mai convenabil să ia un păhărel de cvas rece de vreo 3 lei, decât să dea 7-10 lei pe o apă la sticlă. Logic, mintea moldoveanului, dar acest fapt deloc nu înseamnă că trebuie să lăsăm cisternele cu cvas fără observație.
Oare puține sunt cazurile intoxicării cu cvas? Chiar în luna iunie a anului curent, când practic s-a început sezonul cvasului, în jur de 38 de tarabe din Chișinău au fost supuse evaluării și li s-au prelevat 77 probe de cvas. Din acestea, în doar trei cazuri medicii specialişti au găsit bacterii coliforme, care stârnesc pericolul îmbolnăvirii cu boli diareice acute sub formă de gastroenterite, iar în alte două cazuri produsul avea un indice sporit de aciditate. ”La locul de muncă lipsea informaţia despre producător, distribuitor şi realizator, iar persoanele angajate activau în lipsa examenului medical şi a instruirii igienice conform programului minim sanitar.”, se menționează într-un comunicat de presă al CSP Chișinău. De asemenea, acestea nu erau asigurate cu echipament sanitar de protecţie şi cu urne pentru acumularea deşeurilor menajere solide. Cu alte cuvinte - HAOS. Ce măsuri s-au luat? Simplu, ca în Moldova, vreo 2 amezi a câte 6-7 sute de lei și gata, a doua zi, taraba din nou activează.
Chiar și săptămâna trecută, la fel în Chișinău, au fost sesizați cei de la Sănătate Publică referitor la un caz tot cu o firmă dubioasă, respectiv dânșii au verificat firma producătoare de cvas și s-au înspăimântat. În urma verificării, specialiștii au depistat 3 vase cu volumul de 5 tone fiecare, în două dintre care se afla apă potabilă de robinet, iar în al treilea vas erau 2.500 de litri de soluţie diluată din zahăr topit, de culoare brună, asemănătoare cu cea a cvasului. Tot aici au fost găsite 3 cutii de drojdii din Ucraina, 30 de saci a câte 50 kg fiecare de zahăr. Din toate cele enumerate era obținut cvas, comercializat în Chișinău. De la faţa locului au fost ridicate cca 90 de butoaie din inox, a câte 50 de litri fiecare, pline cu cvas. Acestea nu aveau indicate pe ele data de producere, data îmbutelierii și nu aveau acte de provinienţă. S-a constatat și faptul că firma dată activează în condiţii antisanitare. Activitatea acesteia a fost sistată, iar toate încăperile au fost sigilate. Până când? Posibil până la vara următoare.
Tot săptămâna trecută cei de la FISC au amendat șase agenţi economici care comercializează băuturi răcoritoare, cvas şi îngheţată în perimetrul bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt. Au amendat, și? Se achită amenda și se lucrează mai departe.Trist. Trist, pentru că cineva face bani expunând oamenii la pericolul de îmbolnăvire. Și dacă în Chișinău activează peste o sută și ceva de tarabe cu cisterne de cvas, dintre care cu siguranță 90% nu respectă normele sanitare, și nimeni nu face nimic pentru a le interzice sau măcar sancționa, apoi ce să mai vorbim de Bălți, Cahul, Soroca, Comrat, Tighina, etc.
O societatea sănătoasă poate fi construită doar cu oameni sănătoși, atât.
Sursa
2012-07-19 13:57:00