Mamele-s un fenomen
Violenţa faţă de femei prevalează în toată lumea. Din nefericire, Republica Moldova nu este o abatere de la această realitate. Nu este trist, este foarte trist.Zilele acestea m-am întîlnit, absolut întîmplător, cu una din dereticatoarele grădiniţei pe care fiul meu o frecventează. Discutînd de una de alta, am atins ş-un subiect mai sensibil. Parcă mă aşteptase de multă vreme să se deschidă. Pentru că uneori e mult mai uşor să te deschizi unui om care nu face parte din viaţa ta, decît cuiva apropiat, astfel nu rişti să fii judecat şi nici nu simţi ruşine. Am simţit pînă şi asta-n privirea ei. N-am putut rămîne indiferentă şi-am iniţiat o conversaţie. Ochii ei erau mult prea plînşi pentru o femeie tînără. Bărbatul ei este foarte violent, în special cînd consumă alcool. Ascultînd-o, am înţeles că anume femeile ca ea merită compasiune şi tratate, simultan, cu solidaritate. Din durerea ei am înţeles una: mamele-s un fenomen. Atît de multe a îndurat femeia asta de dragul copiilor săi, încît simt indignare, mînie faţă de atîta nedreptate care poate exista într-o relaţie umană. Noi, femeile proaspăt măritate, ar trebui să învăţăm a aprecia ceea ce avem, în loc să strigăm la cea mai mică problemă "cît de grea este viaţa!". În timp ce noi ne plîngem de milă că ne-a lăsat bărbatul pe-o oră, sau că nu reuşim să facem faţă unor activităţi, alte femei sunt victime ale violenţei fizice, sexuale şi psihologice. Sunt victimele unor tirani. Unor sexe masculine. Sau doar a unor sexe, că virilitatea presupune mult mai mult decît forţă necontrolată.
Nu ştiu cine a zis-o, dar a avut dreptate, cînd a zis că o femeie adevărata împlinire o găseşte în copiii ei. Atunci cînd simţi că nu mai poţi îndura atîta umilinţă şi-atîta durere, ca printr-un miracol, te simţi aptă cînd te gîndeşti la copiii tăi. Atunci cînd setea de răzbunare te acaparează şi unica împlinire este să-l vezi neputincios şi schilod pe călăul care te maltratează, îţi aduci aminte că oamenii care fac rău stau unde stau (la Rusca, eventual), iar copiii tăi au nevoie de-o mamă, nu de-o amintire. Au nevoie de tine. Pentru că tu, mai întîi de toate, eşti mamă ş-apoi femeie. Un tată dacă lipseşte o săptămînă de acasă, copiii nu simt acea lipsă conştientă, dar dacă o mamă lipseşte o zi, copilul simte acut lipsa acesteia.O mamă ştie că copilul înainte de-a merge la grădiniţă trebuie îngrijit şi hrănit, iar dacă n-are stare, aceasta ştie să i-o facă. O mamă niciodată nu-şi arată lipsa somnului sau indispoziţia şi cu atît mai mult durerea. Bucuria ei, e bucuria copiilor ei. Iar bucuria copiilor e produsul unui efort. Un tată nu face faţă. Un astfel de tată nu face faţă.
Mă întreb, de ce femeile maltratate şi violate ezită să renunţe la traiul în comun?! De ce nu luptă pentru pacea lor sufletească?! De ce nu se zbat pentru a recîştiga acea încredere în sine şi acel respect de sine?! Nu luptă oare pentru că speră naiv la o schimbare?! Nu luptă oare din prea multă frică?! Acceptarea violenţei este rezultatul unor stereotipuri şi, de cele mai multe ori, a nesancţionării ei. Şi atîta timp cît serviciile de protecţie a acetor femei nu vor fi îmbunătăţite, vor continua să prevaleze rolurile tradiţionale a sexelor, pardon, a bărbaţilor. Şi aici drepturile femeilor, a omului, în general, sunt foarte grav încălcate. Iar noi, poftim, parcă trăim sub flagel democrat.
Îmi doresc din tot sufletul ca fiecare femeie înjosită să-şi găsească suficientă putere să protesteze. Vreau să nu-şi mai scuipe singură în oglindă, iar în faţa tuturor să fie caldă. Probabil i-ar reuşi ceva, dacă cadrul legal s-ar îmbunătăţi şi s-ar constitui un sistem eficient de tratare a violenţei faţă de femei. Pentru că realitatea vorbeşte despre o lipsă totală de egalitate între femei şi bărbaşi. Iar asta-i inacceptabil!
Femeilor, iubiţi-vă şi promiteţi-vă să nu mai permiteţi nici măcar unui singur bărbat să vă calce-n picioare!
Femeilor, sunteţi un fenomen. Iar fenomenele-s rare şi surprinzătoare. Vine el şi mîine, fii sigură!
Sursa
2012-07-19 01:10:00