INGRIJIREA PENTRU NATURA-STUDIU

Prezenţa în “jungla de piatră” a unor forme speciale de vegetaţie cum ar fi muşchii, lichenii şi algele, în mod tradiţional, este considerată a fi nedorită şi nu este binevenită printre localnici. Ca consecinţă, ei sunt eliminaţi cu grijă de pe acoperişuri şi pereţi. Însă studiile recente au arătat că prejudecăţile împotriva lor nu sunt întemeiate: cu excepţia daunelor vizibile, aceste plantele mici, produc beneficii mai puţin evidente, dar tangibile.

Oamenii de ştiinţă de la Institutul de Chimie Max Planck (Max Planck Institute for Chemistry, Mainz, Germania) au constatat că vegetaţia măruntă poate extrage din atmosferă, asimila şi reţine cantităţi mari de dioxid de carbon şi de azot. Cota aşa-numitelor plante criptogamice, reprezintă o jumătate din procesul natural de asimilare a azotului care se produce pe uscat şi cantitatea dioxidului de carbon absorbit este comparabilă cu emisiile provenite de la arderea biomasei în timpul anului. Datele obţinute dezmint înţelegerea noastră privind ciclul materiei în natură şi ne forţează să reevaluăm calculele climatice, în care echilibrului de azot şi de carbon în plantele criptogamice nu i s-a acordat o atenţie suficientă.

Rolul pădurilor şi al oceanelor în formarea climei, menţinerea circulaţiei de oxigen, carbon şi azot, în mod repetat, a fost obiectul de studiere al profesioniştilor şi îi sunt dedicate multe lucrări ştiinţifice. Cu toate acestea, impactul algelor terestre (aeriene), lichenilor şi muşchilor asupra circulaţiei de carbon şi de azot, precum şi asupra echilibrului de dioxid de carbon, de obicei, nu este luat în seamă. Şi acest lucru este în ciuda faptului că speciile criptogamice, inclusiv algele albastre-verzi (cianobacterii), acoperă pînă la 30% din suprafaţa pămîntului, inclusiv vegetaţia. Specii de plante purtătoare de spori, selectate de Carl Linnaeus: ferigi, plante din genul Lycopodium, muşchi, ciuperci, licheni şi alge pot fi găsite aproape în toate ecosistemele. Reprezentînd una dintre cele mai vechi forme de viaţă de pe Pămînt, ele astăzi se găsesc pe trunchiurile arborilor şi arbuştilor, pereţi, acoperişuri, garduri, bolovani şi pietre, chiar şi pe trotuar sau în sol, din zonele uscate.

“De fapt am vrut să aflăm ce fel de compuşi aceste plante criptogamice emit în atmosferă”, – spune Wolfgang Elbert, iniţiatorul lucrărilor de cercetare efectuate la Institutul de Chimie, Max Planck. – “Am găsit o mulţime de lucrări dedicate rolului ecologic al acestor forme de viaţă, dar contribuţia lor în echilibrul atmosferic nu este apreciată încă de nimeni”. Pentru a evalua parametru de carbon şi de azot al acestor plante, chimiştii au analizat sute de probe, au atras la cooperare biologi şi geologi. Şi au descoperit că muşchii şi lichenii absoarbă anual aproximativ 14 miliarde de tone de dioxid de carbon şi asimilează mai mult de 50 milioane de tone de azot.

Scara descoperii a surprins cercetătorii din Mainz şi colegii lor de la Universitatea de Tehnologie Kaiserslautern şi din Centrul de Cercetări Climatice din Frankfurt: plantele criptogamice absoarbă aceeaşi cantitate de CO2, care este emisă în urma arderii pădurilor şi altor tipuri de biomasă pentru întregul an! Chiar şi mai mult i-a impresionat cantitatea de azot, pe care plantele criptogamice o întorc în sol, într-o formă accesibilă de alte plante.

“Este aproape o jumătate din cantitate de azot asimilat biologic pe uscat, care este deosebit de important pentru ecosisteme, deoarece adesea este o substanţă nutritivă limitată. În plus, absorbţia dioxidului de carbon de plante adesea este limitată de disponibilitatea şi accesibilitatea azotului”, – a conchis liderul grupului de cercetare Ulrich Pöschl.

Astfel, rezultatele cercetărilor au arătat că plantele numite criptogamice sunt o sursă importantă de azot indispensabil pentru ecosistemele sărace de această substanţă nutritivă şi regiunile aride. Ele joacă un rol important în menţinerea fertilităţii şi stabilităţii solului.

sursa:http://phys.org/news/2012-06-algae-lichens-mosses-huge-amounts.html

via: facepla.net