Brosovaia

Am început a pune întrebări cam devreme. Nu știu dacă părinții mei și mămuca (așa se spune bunicii prin părțile Lipcanilor) erau tare fericiți. Puneam cam multe. Și wikipedia era la o distanță de 30 de ani. Era ușor să explici unui prunc ce-i cu luna. După aia, când am început a umbla singur hai-hui prin sat, au început întrebările celea deocheate.

În Pererita verile erau răcoroase. Probabil erau prea mulți nuci, meri și vișini bătrâni. Și nimeni nu știa de încălzirea globală. Iar roua ținea până aproape de amiază.

În fiecare mahala era câte o casă mai răsărită. Cu grădină mare. Cu pomi bătrâni. Cu iarbă în ogradă. Și acea iarbă n-avea tradiționalul găinaț de rață  sub dudul bătrân. Cu o poartă care n-a fost deschisă ani la rând. Dar casele, grădinile arătau așa de parcă stăpânii au plecat alaltăieri la Cernăuți. Se mai rețin pentru câteva zile la piață. Până își vând marfa. Nimeni nu intra și nimeni nu ieșea din acele case. Nici copiii nu săreau zidul ca să fure cireșe sau mere văratice. Și nici nu căsăpeam hulubi cu praștiile noastre. Construcția de praștii era o industrie supermodernă în Pererita. Ne întrecem la inovații cu „Patriot”-ul americanilor. N-am mai văzut praștii atât de performante prin alte locuri. Și performanțele în doborârea hulubilor erau mari. Dar vânatul era la biserica părăsită și la depozitele kolhozului. Niciun vânător de hulubi nu îndrăznea să-i doboare de pe streșinile și de pe șindrila acelor case. Nimeni nu știa ale cui sunt ele. Nimeni nu vorbea de ele. Și tot satul avea grijă de ele.

Li se zicea „brosovaia”. De la rusescul „părăsit”. Erau casele gospodarilor care au fost deportați în Siberia.

Și satul îi aștepta să se întoarcă.

Astăzi trei sferturi de sat e părăsit. Și nici copiii nu mai fac acele praștii care se întreceau cu „patriot”-ul american.

Liberalii pot să interzică simbolurile comuniste. În memoria gospodarilor care n-au mai ajuns la acele case. Alături de interzicerea simbolurilor fasciste. Nicio diferență. Pe acelea le-am văzut în Lipcani, un fost târg cu foarte mulți evrei.

Altfel suntem Republica Brosovaia. În așteptarea gospodarilor. Care s-au dus să vândă ceva la piață. Pentru mai bine de o jumătate de secol.


Sursa
2012-07-12 11:35:13



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

21:38:18Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:14:51Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
07:17:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
21:53:47Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
19:46:43Păpușarul și păpușa de spectacol —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
19:04:51Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:02:02Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:20:42Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:14:00DIN EPOCA MAȘINII DE SCRIS —» Leo Butnaru
19:01:28Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:25:18Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:20:11Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
12:32:41 „Imnul și inima Basarabiei” —» CHIŞINĂU MUZICAL | Blogul Bibliotecii de Arte "Tudor Arghezi"
07:49:00DIN POEZIA FRANCEZĂ —» Leo Butnaru
00:29:00Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
00:25:45Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
12:15:07Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
07:44:00STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
19:39:34Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:14:24Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:05:01Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
09:48:41Moldova, în Top 10 la Effervescents du Monde cu trei vinuri spumante —» Fine Wine
06:59:00CINE AU FOST RUTIERII? —» Leo Butnaru
17:55:27Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
09:57:18Purcari Maluri de Prut, ediție specială —» Fine Wine