Filat încurcă “americanizarea” cu integrarea europeană, în goana după Georgia?

Foto: vox.publika.md

Inspirat de modelul georgian, premierul Vlad Filat vrea să transpună în viaţă cât mai multe practici folosite pe scară largă în statul caucazian condus de Mihail Saakaşvili. Una din cele mai noi tendinţe ale premierului, prefigurată după ultima vizită în Georgia, este popularizarea limbii engleze în rândul clasei politice moldoveneşti.

Deşi, este liderul unicului stat recunoscut în Europa ca “poveste de succes” a Parteneriatului Estic, Filat împrumută în grabă de la georgieni experienţa reformării structurilor de stat. Trecerea de la sistemul sovietic de funcţionare şi gândire a instituţiilor la cel occidental, în viziunea lui Filat, poate fi dinamizată prin folosirea limbii engleze de către oficialităţile moldoveneşti, inclusiv funcţionarii publici. Facilitarea contactelor cu europenii, schimbul de experienţă şi de informaţie în procesul de integrare europeană, pot fi facilitate prin cunoaşterea bună a limbii engleze. Însă nu şi pentru Republica Moldova, care are deja are acces la documentaţia europeană în limba română oferită de România, datorită calităţii sale de stat membru al UE. Prin urmare, Filat tinde să lege în mod fals “europenizarea” ţării de gradul de răspândire a limbii engleze în rândul celor responsabili de realizarea reformelor, mimând copierea cazului georgian.

Fără a intra în esenţa “miracolului georgian”, rezultat dintr-o combinaţie de factori, precum guvernare centralizată, cu nuanţe autoritariste ale lui Saakaşvili şi o asistenţă financiară imensă din partea SUA, premierul vrea să înrădăcineze artificial realităţile acestei ţări.

În comparaţie cu Republica Moldova, Georgia a mers pe calea “euro-atlantizării” şi apoi s-a orientat spre Uniunea Europeană, în special după războiul din Georgia din august 2008 şi lansarea Misiunii civele de Monitorizare a UE (EUMM). În paralel, pe lângă apropierea de NATO, Saakaşvili a promovat constant “americanizarea” vieţii şi societăţii georgiene, ancorate puternic la mentalitatea sovietică şi indirect cea rusă, ce persista până la “revoluţia trandafirilor” (2003).

În esenţă, “europenizarea” şi “americanizarea” sunt procese distincte, iar Filat care ocoleşte NATO sub presiunea neutralităţii ţării, conflictului transnistrean şi a ponderii Rusiei în regiune, nu poate alege altceva decât integrarea europeană. Mai mult decât atât, demnitarul moldovean omite faptul că secretul Georgiei nu este doar limba engleză, ci generaţia nouă de funcţionari publici şi politicieni. Aceştia au absolvit diverse instituţii universitare în Occident, fie provin din societatea civilă autohtonă, înlocuind treptat “clasa veche” pe parcursul ultimilor 9 ani. Anume din acest considerent, majoritatea funcţionarilor georgieni vorbesc fluent engleza şi tot mai puţin comunică în limba rusă. O situaţie inversă se atestă în Republica Moldova, unde practic 90% din deputaţi nu vorbesc engleza şi nici nu vor să o înveţe, continuînd să mizeze pe limba rusă atunci când pleacă peste hotare.

Făcând abstracţie de fenomenul americanizării din Georgia, limba engleză poate reprezenta un instrument util pentru o mai strânsă conectare a Republicii Moldova la procesele integraţioniste din Uniunea Europeană, dar pentru aceasta trebuie să există criterii lingvistice mai stricte pentru selecţionarea şi atestarea funcţionarilor publici implicaţi direct în procesele de reformare. Limba engleză trebuie să fie o condiţie sine qua non atât în sfera politică, cât şi cea publică, susţinute de un sistem educaţional şi cultural  sustenabil în sfera lingvistică, indiferent de nivelul de integrare europeană a ţării sau de situaţia din Georgia.

După vizita sa din Georgia, Filat este conştient de faptul că nu este departe ziua când statul caucazian poate deveni lider printre vecinii estici ai UE, avansând-o pe Republica Moldova restantă la capitolul reformelor. O asemenea schimbare a panoramei Parteneriatului Estic poate avea loc cu condiţia că nu vor exista provocări la frontiera cu Rusia şi cele două teritorii secesioniste, iar alegerile parlamentare din 2012 şi prezidenţialele din 2013 vor corespunde întocmai principiilor democratice.