Noua Lege a pieţei de capital – un pas spre sinuciderea economică a Moldovei

Comentariul agenției InfoMarket
În goana după finanţarea externă deputaţii moldoveni sunt gata să nimicească piaţa de capital. Parcă nu se face special, dar o piaţă moartă nu mai are nevoie de scuze ulterioare.
CronicăMoldova şi-a asumat angajamentul să aducă Legea privind piaţa de capital în concordanţă cu legislaţia de profil a Uniunii Europene. Ţara a beneficiar de granturi din partea Băncii Mondiale în mărime de aproape 1 mil.USD pentru pregătirea noii Legi a pieţei de capital. Documentul a fost elaborat (vom omite detalii despre autorii şi modalitatea de elaborare, or acestea ar fi motiv pentru o altă investigaţie) şi a fost prezentat spre discuţii în luna februarie 2010.Participanţii profesionişti de pe piaţa de capital au rămas frapaţi când au văzut proiectul! (Probabil aţi spune că sunt atinse interesele lor, de aceea sunt nemulţumiţi. Poate, dar analizaţi faptele şi ajungeţi la o concluzie proprie). Mai bine de un an, subiecţii de pe piaţa de capital au studiat documentul, într-atât era acesta de şters şi cu multiple lacune. Au fost elaborate propuneri pentru modificări, care au fost prezentate tuturor părţilor interesate. Subiecţii activi de pe piaţă au avut întrevederi cu deputaţii şi parcă toţi au fost de acord, dar într-un final….Legea a fost adoptată în prima lectură, în versiunea primară, fără a fi luate în consideraţie opiniile profesioniştilor!Contează şi modul în care a fost votată. Încă dimineaţă, pe 5 iulie, pe ordinea de zi a şedinţei Parlamentului documentul figura ca retras, adică nu era preconizată dezbaterea lui în plen. Despre acest lucru a vorbit şi deputatul Oleg Reidman, care a declarat că este nevoit să prezinte documentul nefiind pregătit, deoarece se ştia că proiectul a fost exclus de pe ordinea de zi. Interesant, nu vă pare?Oricum, cei de la CNPF erau în Parlament, pregătiţi să prezinte documentul. Joi, pe 5 iulie, după dezbateri aprinse pe seama legii privind minimumul de existenţă, deputaţii ar urma să ia o pauză, dar şedinţa a continuat. Deputaţii erau, însă, obosiţi şi se crea impresia că alocuţiunea reprezentantului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare Aurica Doina, care prezenta Legea privind piaţa de capital, a avut loc într-un fel de pauză – aşa multă larvă era în sală, iar mulţi parlamentari  au decis sa-şi mai dezmorţească picioarele. În aceste condiţii, membrul CNPF a citit ultimele propoziţii în care se afirma că este nevoie ca proiectul să fie votat şi… au început dezbaterile. Asta chiar dacă ceea ce a urmat nu prea poate fi numit dezbateri, deoarece numai doi parlamentari au luat cuvânt şi ambii au fost reprezentanţi ai opoziţiei pe care, aşa cum deja pare obişnuit, nu este băgată în seamă de majoritate. Într-un final, legea a fost pusă la vot şi… adoptată în prima lectură. Cu o remarcă – dezbaterile vor fi organizate în timpul celei de-a doua lecturi.Şi este vorba despre o lege menită să reglementeze un segment enorm al pieţei financiare a Moldovei, o lege care este egală, ca valoare, celei privind instituţiile financiare, ce reglementează activitatea bancară. Asta pentru că pe pieţele dezvoltate, pe care le luăm ca reper, piaţa de capital cu mult o depăşeşte pe cea bancară, nu şi la noi, însă. Cel puţin deocamdată.Şi mai interesant este faptul că, potrivit informaţiilor pe care le deţinem, examinarea în lectură finală va avea loc deja miercuri, pe 11 iulie! Iată cu ce viteză sunt aprobate legi de importanţă vitală pentru ţară sau documente în a căror importanţă nimeni nici nu încearcă să pătrundă sau poate că cineva doreşte ca acest document să fie aprobat.Cu regret, participanţii profesionişti la piaţa de capital nu sunt gay sau lesbiene sau adversarii minorităţilor sexuale. Cu regret, subiectul este unul prea complicată pentru cei 3 milioane de acţionari din Moldova. În caz contrar, ei demult ar fi protestat în centrul Capitalei. Asta deoarece legea votată de Parlament în prima lectură nu doar că va bulversa piaţa hârtiilor de valoare, o va distruge din temelie, iar apoi… cineva va începe să-şi clădească propriul imperiu pentru care, se pare, că şi a fost special scrisă această lege. Veţi avea ocazia să vă convingeţi că această afirmaţie nu e doar o metaforă.Şi totul este pentru că adoptarea acestei legi face parte din pachetul legislativul ce urmează a fi votat de dragul continuării finanţării externe a Moldovei. Da, dar în baza acestei legi urmează să-şi exercite activitatea un segment enorm al economiei ţării, inclusiv capitalul aflat în circulaţie pe piaţa hârtiilor de valoare! Iar dacă legea va fi aprobată în forma actuală, exact ca în prima lectură, nimeni nu va şti cum va funcţiona acest segment. Din păcate, este un adevăra amar.Se pare că deputaţii sunt gata să-l votează doar pentru că trebuie să-l aprobe, iar ce aduce legea, acest lucru nu pare să deranjeze pe cineva.
Opt motive de ce „nu se poate”Toţi cei care cât de puţin înţeleg ce se întâmplă pe piaţa hârtiilor de valoare (cu excepţia persoanelor interesate) afirmă în unison că, în forma actuală, documentul nu poate fi votat.Şi pentru că deputaţii au ales să nu se complice cu prevederile acestei legi deloc simple, ne permitem să evidenţiem opt momente care:
  1. Subminează independenţa statului Republica Moldova;
  2. Contravin legislaţiei europene;
  3. Încalcă legislaţia în vigoare a Moldovei;
  4. Stimulează corupţia;
  5. Distrug totul ce a fost construit în ultimii 20 de ani;
  6. Încurajează abuzurile şi atacurile de tip raider;
  7. Subminează activitatea societăţilor pe acţiuni;
  8. Şi, într-un final, nu au explicaţii logice şi de bun simţ.

1. De ce subminează independenţa statului. Legea prevede că toţi participanţii profesionişti ai pieţei din străinătate (din ţările UE, de exemplu) care au obţinut licenţe corespunzătoare în ţara lor de origine, vor avea acces nestingherit la piaţa locală.Cineva crede că ei vor cumpăra acţiunile companiilor autohtone, pe când, în realitate, le este mult mai convenabil să vândă derivative (tipul de hârtii de valoare care a subminat pieţele occidentale pe timp de criză) erodând, în acest fel, capitalul şi aşa mic de pe piaţa moldovenească în favoarea economiilor altor ţări. Adică aceste derivative vor fi înregistrate pe pieţele lor, dar vândute la noi. Acţiunile bune şi aşa se bucură de succes, respectiv, piaţa noastră nici nu le va vedea.În acelaşi timp, nimeni nu intenţionează să permită accesul brokerilor şi a dealerilor noştri pe pieţe UE. Moldova nu este membru al Uniunii Europene şi, drept urmare, directivele privind accesul liber la pieţe de capital ale ţărilor UE nu se răsfrâng asupra Moldovei. În acest mod, profesioniştii străini vor prelua controlul pieţei financiare a Moldovei – unul din elementele primordiale ale independenţei statului.
2. De ce contravine legislaţiei europene.Proiectul legii privind piaţa de capital a fost scris în baza a 10 directive europene, dar are la baza numai una singură. Ce este o directivă? Când pe piaţa UE apare vreo problemă, Comisia Europeană elaborează şi aplică o directivă în baza căreia ţările-membre trebuie să-şi ajusteze legile.Noua lege despre piaţa de capital a fost scrisă, în mare parte, în baza unei singure directive (fapt ce poate fi confirmat dacă se verifică textele) – numărul 2004/39/ЕС din 21 aprilie 2004, emisă de Parlamentul European şi Consiliul European «Cu privire la piaţa instrumentelor financiare. Scopul acesteia a fost, citez «să cuprindă toate organizaţiile ale căror principal gen de activitate sau afacere este prestarea serviciilor investiţionale şi/sau practicarea activităţii investiţionale în bază profesionistă. În aşa mod, sfera aplicării acesteia nu trebuie să cuprindă persoane cu alt gen de activitate profesională».Directiva este doar un supliment la legile naţionale, în scopul armonizării cadrului legal al ţărilor din UE. Luare ei ca bază pentru scrierea legii privind piaţa de capital a Moldovei este ca şi cum cineva ar elabora Constituţia pentru un stat african doar în baza amendamentelor la legea supremă a SUA.Cu alte cuvinte, legea privind piaţa de capital, votată de Parlament în prima lectură, este un document fără coloană vertebrală, elaborată în baza unor amendamente (directive) şi care nu are linie directoare. Şi deoarece directiva sus-menţionată deloc nu vizează bursele, depozitariile, registratorii, autorii legii au încercat să înghesuie în ea şi aceşti participanţi la piaţă, menţionând că, un segment sau altul va fi ulterior reflectat în acte normative ce urmează să fie elaborate şi aprobate de către CNPF.Şi iată că ne apropiem de cel de-al treilea „nu se poate”
3. De ce se încalcă legislaţia în vigoare a Moldovei.Iniţiativele guvernului Moldovei, cunoscute drept Ghilotina 1 şi 2, susţinute de numeroase organizaţii financiare internaţionale, sunt zădărnicite. Experţi internaţionali afirmă în unison că toate regulile de joc trebuie să se conţină în lege, iar actele normative care să completeze legile trebuie reduse la minimum.În cazul noii legi privind piaţa de capital se prevăd mai mult de 40 de acte normative ce urmează a fi elaborate şi aprobate. Deţinem informaţii că donatorii internaţionali ar fi pregătit şi morcovul sub forma de granturi pentru ca acestea să fie elaborate cât mai curând.În esenţa sa, noua lege în general nu stabileşte şi nu defineşte nici un fel de reguli de joc pe piaţă şi, imediat după ce va intra în vigoare, nimeni nu va şti ce are de făcut – actele normative (de fapt instrucţiuni) nu sunt gata. Şi oricine de pe piaţa de capital, din start, va apărea drept vinovat în ochii CNPF.
4. De ce stimulează corupţia.Am vorbit deja despre baza normativă lipsă. Însă, în absenţa ei, participanţii profesionişti la piaţa de capital trebuie să-şi continue activitatea, iar în aceste condiţii, orice prevedere poate fi interpretată diferit. Şi cineva poate fi direct interesat ca elaborarea  bazei normative să dureze cât mai mult… Şi dacă nu există reguli de joc, totul este la discreţia funcţionarului.În lipsa celor mai mult de 40 de acte suplimentare, prevăzute de legea privind piaţa de capital, nimeni nu poate estima care vor fi consecinţele, nimeni nu poate spune nici cum va arăta piaţa. Noua lege opreşte funcţionarea pieţei actuale, dar nu oferă una nouă. Este o lege atât de diferită de precedenta, încât nu există nicio legătură cu ceea ce se propune.
5. De ce se distruge totul ce a fost construit în ultimii 20 de ani.Noua lege de zeci de ori înăspreşte cerinţele faţă de participanţii profesionişti la piaţa hârtiilor de valoare. Astăzi, pentru a corespunde cerinţelor licenţei, bursa trebuie să dispună de un capital de 1 milion de lei, iar depozitarul central – de 0,7 milioane de lei.După adoptarea noii legi, şi bursa şi depozitarul trebuie să-şi majoreze capitalul până la 375 de mii de euro (până la 6 milioane de lei) şi în decurs de 10 ani, anual, să-şi majoreze capitalul cu 0,5-0,6 milioane de euro – până la  2,5 milioane de euro (40 de milioane de lei). În aşa mod, capitalul propriu minimal pentru bursă se majorează de 40 de ori, iar pentru depozitar – de 57 de ori!Ce volum de tranzacţii ar trebui să fie încheiat aici, pentru a corespunde cerinţelor privind capitalul minim. În 2009, volumul tranzacţiilor încheiate la Bursa de Valori a Moldovei a fost de 141,2 milioane de lei, comisioanele câştigate de bursă s-au ridicat la 494 mii de lei (31 mii de euro); în 2010, volumul tranzacţiilor a fost de 267 milioane de lei (comisionul BVM – 937 mii de lei); în  2011 - 241 milioane de lei (comisionul bursei – 846 mii de lei). La depozitar comisioanele sunt şi mai mici.Astfel, un calcul elementar ne arată că cerinţele noii legi pot fi recuperate pentru bursă în 43 de ani, iar pentru depozitar – în 150 de ani.Cam aceeaşi situaţie este şi în cazul brokerilor şi a dealerilor. Astăzi, la bursă activează 17 brokeri şi 4 dealeri. Cerinţele faţă de capitalul minim faţă de ei sunt de 800 de mii de lei. Noua lege prevede diferenţierea licenţelor. Iar cea de tip „C” din legea nouă corespunde celei actuale de dealer. Pentru a o obţine, e nevoie de un capital de 110 mii de euro (1,7 milioane de ei), iar în 10 ani, el trebuie să crească până la 730 de mii de euro - de 14,6 ori mai mult decât acum!Astfel de cerinţe sunt pe măsura doar a băncilor ce dispun de licenţe de broker, deoarece dispun de capital din alte domenii de activitate, mai eficiente şi profitabile. Asta în condiţiile în care în ultimii 5-7 ani, 80% din tranzacţiile de pe piaţa hârtiilor de valoare sunt operate anume de brokeri independenţi şi dealeri, dar nu de bănci.Un alt element interesant este că toate cerinţele sunt stabilite în euro! O valută care nu este controlată de BNM. Asta înseamnă că astăzi, participanţii profesionişti corespund cerinţelor minime de capital, iar mâine, dacă se schimbă cursul de schimb – nu mai corespund.  Domnilor deputaţi, suntem totuşi un stat independent, cu propria monedă!În directiva UE citată deja se mai menţionează că cerinţele faţă de capitalul minim trebuie să fie aplicate în funcţie de caracterul riscurilor asociate pieţei.Ce ţine de piaţa Moldovei, la noi sunt tranzacţionate numai acţiunile – niciun fel de alte instrumente financiare nu există. Potrivit legii încă în vigoare, încă înainte de începutul licitaţiei, potenţialul cumpărător trebuie să asigure tranzacţia – adică să transfere banii pentru acţiunile pe care vrea să le cumpere. Iată de ce pe piaţa noastră se înregistrează un indice de 100% de tranzacţii reuşite. Niciun fel de alte instrumente financiare care pe piaţa europeană ar induce anumite riscuri, în Moldova nu există şi, un moment interesant, noua lege la fel nu le prevede.După adoptarea noii legi privind piaţa de capital, Moldova va pierde această piaţă şi va distruge tot ce a fost creat pe parcursul a 20 de ani. Ceea ce a fost creat şi a funcţionat în baza modelului american. E puţin probabil ca cineva să spună că pentru a aduce acest model în corespundere cu cerinţele europene, ea trebuie distrusă integral. Noua lege, de facto, anume asta şi afirmă.
6. De ce sunt încurajate abuzurile şi atacurile de tip raider.Aici e simplu. Astăzi, 11 registratori independenţi ţin evidenţa acţionarilor. Registratorii sunt interesaţi să-şi păstreze clienţii şi secretul comercial. Iar dacă o societate pe acţiuni nu este mulţumită de ceva, este în drept să-şi schimbe registratorul, iar acest registrator va pierde clientul.Noua lege stabileşte existenţa unui singur depozitar central (va avea funcţii de singur registrator, de facto). Şi nu numai că societăţile pe acţiuni vor fi lipsite de dreptul de a-şi alege registratorul şi nimeni nu va putea influenţa preţul ţinerii registrului, că va fi distrusă concurenţa. Iar 11 registratori actuali se vor închide… Cel mai grav este că, în condiţiile mentalităţii moldovenilor, toate bazele de date ale acţionarilor, toate registrele vor fi concentrate într-un singur loc, la discreţia unei singure persoane. Iată atunci cu adevărat vor urma abuzuri şi atacuri de tip raider, iar evenimentele din vara trecută vor părea joacă de copii.Cineva din deputaţi i-a acuzat pe registratorii independenţi de atacuri de tip raider – cică ei ar fi schimbat proprietarii acţiunilor. În realitate, însă, aceştia doar executau deciziile judecătoreşti pe care nu le puteau ignora. Problema atacurilor de tip raider în Moldova rezidă din sistemul judecătoresc, iar cei care cunosc domeniul înţeleg perfect acest lucru.
7. De ce este subminată activitatea societăţilor pe acţiuni.În prezent, societăţile pe acţiuni sunt obligate să prezinte, anual, un volum enorm de rapoarte la CNPF. Asta în condiţiile când sub impactul crizei, multe societăţi pe acţiuni s-au redus până la nivelul unui atelier şi le este foarte greu să facă faţă cerinţelor actuale de raportare.Potrivit noii legi, cerinţele faţă de raportare vor creşte. Iar rapoartele vor trebui acum prezentate şi publicat trimestrial. Ca urmare, SA vor fi nevoite să angajeze personal suplimentar numai pentru pregătirea rapoartelor, vor suporta cheltuieli ce ţin de publicarea lor, etc. Inovaţiile vor duce numai la pierderi, deoarece majoritatea societăţilor noastre pe acţiuni nu-şi plasează acţiunile pe pieţe deschise.În Occident, într-adevăr se aplică un astfel de sistem de raportare. Însă aceste cerinţe sunt numai pentru Societăţile pe Acţiuni publice – cele care atrag investiţii, inclusiv de pe pieţe deschise, iar în schimb oferă o transparenţă totală la raportare. La noi nu este prevăzută divizarea la raportare pentru SA publice şi nepublice, cu toate consecinţele ce rezultă de aici. În marea lor majoritate, societăţile pe acţiuni din Moldova nu sunt publice, dar vor fi considerate ca atare şi vor fi obligate să-şi asume povara raportării excesive.
8. Şi, într-un final, nu au explicaţii logice şi de bun simţ.Aici putem mult să discutăm. Cel mai important este, însă, că noua lege aduce un haos în terminologie. A fost distrus totul ce a fost până acum. Au fost introduse noi noţiuni în care se încurcă până şi autorii legii (se vede din textul documentului). Care este diferenţa între companie investiţională şi societate investiţională, de exemplu? Ea există, dar sunt nişte noţiuni atât de apropiate, încât până şi profesioniştii se pot încurca. În lege sunt exemple când au avut loc substituiri de noţiuni, iar prevederile din ele, uneori, le contrazic pe cele incluse în directivele UE. Şi nu numai că autorii nu au folosit terminologia specializată europeană, au introdus noţiuni noi, iar unele din cele utilizate pe piaţa de capital din UE le-au omis sau chiar le-au schimonosit.Cei care acum sunt numiţi participanţi profesionişti la piaţa de capital, se vor numi altfel. E foarte asemănător cu ceea ce se întâmpla în primii ani ai puterii sovietice – să fie schimbat totul, numai să nu amintească de regimul ţarist.Şi nu s-a ţinut cont că şi o schimbare inutilă a panourilor de la intrare presupune nu numai cheltuieli suplimentare, inclusiv şi pentru reconversie profesională, ceea ce aduce, într-un moment, la stagnare. În general, legea privind piaţa de capital, votată de Parlament în prima lectură, aduce, în opinia participanţilor profesionişti la piaţa de capital, mai mult a „scrisoarea din Prostokvaşino”, şi nu a document serios, menit să reglementeze circulaţia a resurselor financiare şi investiţionale de milioane. 
„Vom adopta în timpul apropiat”De faptul că legea privind piaţa de capital va fi adoptată în lectură finală este convins preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă. Într-un interviu pentru agenţia InfoMarket, el a spus că Moldova trăieşte cu vechea lege deja de 14 ani, timp în care au fost inventate noi mecanisme, ţările au reuşit să intre şi să iasă din crize… Iar în Moldova, în ultimii ani, a fost un fel de stagnare şi rămânem o insulă izolată. Anume din aceste motive ţara are nevoie de o lege nouă.Legea, potrivit lui, presupune existenţa unei pieţe mai deschise şi mai protejate. Atacurile de tip raider din anul trecut au demonstrat că instrumentele organele de reglementare existente nu pot uneori garanta, cu regret, dreptul la proprietate – anume pe piaţa de capital.Şi, lucrul cel mai important, după adoptarea acestei legi, ne vom integra mai mult cel puţin pe piaţa regională de capital. Acţiunile noastre vor putea fi cumpărate prin intermediul platformelor electronice de la alte burse, iar noi vom avea acces, prin platformă virtuală, la alte burse, iar acces la piaţă vor avea nu numai jucători mari, dar şi cei mici.„După 14 ani, am crescut suficient ca să facem un upgrade al sistemului nostru” , a subliniat Veaceslav Ioniţă. Parlamentarul a mai spus că cerinţele dure faţă de participanţii profesionişti, pe care mulţi le consideră drept instrument de lichidare a lor, nu vor fi imediate şi că acest lucru va fi aprobat în lectură finalăReferitor la faptul că legea va distruge registratorii independenţi, Ioniţă a menţionat că anume prin intermediul lor au avut loc atacurile de tip raider, dar că pentru lectura a doua se propune păstrarea registratorilor. În opinia lui, vor rămâne 5-6 registratori  (acum ei sunt 11), iar în «3-4 ani, vom reveni la această chestiune».În final, Veaceslav Ioniţă a spus că legea va fi adoptată în perspectivă imediată, cu un mic efort, deşi a evitat să vorbească despre termeni concreţi.
«Nu se poate crea artificial o piaţă de la zero”De această părere este deputatul Igor Dodon. I-am solicitat opinia nu în calitate de reprezentant al opoziţiei parlamentare, ci ca unei persoane care mulţi ani a activat la Bursa de Valori a Moldovei, a condus Depozitarul Naţional al pieţei hârtiilor de valoare şi este unul din puţinii specialişti de pe piaţa de capital cu mandat de deputat.Dodon este de acord că sunt necesare modificări la legislaţia actuală în domeniul pieţei de capital, dar nu şi „aşa lege”, ca cea votată în prima lectură. „Aici au fost luate normele UE şi se încearcă implementarea lor în Moldova. Pentru dezvoltarea instrumentelor pieţei de capital este nevoie ca însăşi piaţa să se dezvolte şi să apară necesitatea în aceste instrumente. Şi nu ca ele să fie luate de undeva, unde funcţionează satisfăcător şi să fie aplicate pe piaţa noastră, care nu este încă pregătită pentru aceasta”, spune parlamentarul.El a mai menţionat şi cerinţele financiare exagerate faţă de participanţii profesionişti de pe piaţa de capital şi faptul că nu se poate de lichidat instituţia registratorilor independenţi şi că „această lege nu va funcţiona şi va distruge mulţi participanţi profesionişti care activează acum”.«Înţeleg că Guvernul şi-a asumat angajamentul faţă de Banca Mondială, pentru a obţine un nou credit sau grant, iată de ce l-au votat în prima lectură. Cred că legea trebuie remisă Guvernului pentru îmbunătăţire”, a mai spus Dodon. Deputatul şi-a mai exprimat convingerea că documentul va ajunge să fie dezbătut în lectură finală nu într-o lună sau două şi nici trei, precum şi că această lege nu va intra în vigoare în timpul apropiat.
Să recunoască şi să corecteze! O chestiune de maturitate politicăAlianţa pentru Integrare Europeană a mai dat dovadă de maturitate politică, atunci când a găsit şi votat un candidat de compromis pentru funcţia de şef al statului. Doar că atunci miza era însăşi existenţa Alianţei şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate.Acum, pericolul planează asupra pieţei de capital din Moldova. Dacă legea va fi adoptată în forma actuală (fie chiar şi cu unele amendamente) piaţa va dispărea. Recomandările primite de Guvern din Bruxelles şi Washington ţin de necesitatea modernizării pieţei de capital, nu şi de distrugerea ei. Iar indiferenţa cu care deputaţii au votat această lege în prima lectură ar trebui să ne pună pe gânduri – pentru dezvoltarea economică a Moldovei acest document nu este mai puţin important decât alegerea preşedintelui. Acum este important să recunoaştem că puţin cine a intrat în esenţa problemei în timpul dezbaterilor pentru prima lectură. Proiectul mai poate fi modificat – de redactat, de îmbunătăţit şi de votat într-un final o lege cu care să ne putem mândri. Iar dacă noi înşine nu ne respectăm, nu ne respectăm pieţele şi companiile, putem conta pe respect din partea Uniunii Europene?

Sursa
2012-07-10 12:45:00



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

06:01:46LACONIC —» Leo Butnaru
08:10:38Este Allah cel mai mare? —» Moldova Creștină
17:24:33Greva foamei cu taxiuri galbene în piața Constituției —» Curaj.TV | Media alternativă
16:21:13Radacini Metier – Best of Show Moldova Sparkling Wine —» Fine Wine
14:05:302024 Geneva Motor Show-uleţ —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
09:03:28Armata se comportă în trafic ca poliția, arogant —» Curaj.TV | Media alternativă
08:53:20Poliția, exemplu prost pentru alți șoferi —» Curaj.TV | Media alternativă
20:55:03How We Built a New Home for WordPress.com Developers Using the Twenty Twenty-Four Theme —» Misterioz
15:29:40Despre guvernarea PAS, deja la timpul trecut. „Sistemul se opune” abia începe —» Nicolae Federiuc
14:50:50ABC-ul reciclării —» BiblioCity
11:41:07NADIR (trad. al español*) —» Andrei LANGA. Blogul personal
09:04:22IMN FURNICARULUI —» Andrei LANGA. Blogul personal
08:15:14Moldova, record de medalii la Mundus Vini —» Fine Wine
06:38:28CORIFEI AI POEZIEI FRANCEZE —» Leo Butnaru
20:50:02Băi de urzici (I) —» Argentina Gribincea's Blog
19:01:16Atacată de o haită de cîini apoi agresată la primăria Cahul —» Curaj.TV | Media alternativă
15:55:15MĂRIEI SALE POEZIA —» Leo Butnaru
12:02:58Promovarea valorilor europene —» Blog de biblioteconomie şi ştiinţa informării
07:00:26CONFLUENȚE PESTE MILENII —» Leo Butnaru
06:50:37Vasile Romanciuc, poetul cu aripi de carte —» BiblioCity
06:14:46DIALOG ȘI VERSURI DIN „HYPERION” —» Leo Butnaru
20:38:41More Control Over the Content You Share —» Soţii Bragaru
20:21:06Polițistă la volan, fără centură, cu telefon —» Curaj.TV | Media alternativă
12:39:45My Condolences, You’re Now Running a Billion-Dollar Business —» Soţii Bragaru
19:59:40Dragobete Party de Ziua Îndrăgostiților la Chișinău —» Curaj.TV | Media alternativă