Despre low-cost: o promisiune neonorată = o demisie de onoare

Gata, a trecut şi ziua de doi iulie, ziua low-costului care nu va mai fi. Putem să o trecem cu negru în calendar pentru că moldovenii au zburat scump, zboară scump, şi scump vor zbura în continuare. Este mai mult decât clar - promisiunile politicienilor moldoveni sunt făcute exclusiv pentru a fraieri alegătorii. Dar să le luăm pe rând, pentru că în haosul acesta aerian ne pierdem în detalii. De fapt, să ne întoarcem chiar la campania electorală, când, într-o bună zi, moldovenii au primit nişte fluturaşi de propagandă. Erau de culoare verde şi aveau pe mijloc un stejar. Politicienii care stăteau la umbra stejarului promiteau multe, dar printre altele vizau şi zborurile low-cost. Biletele ieftine ar fi fost disponibile şi moldoveanului de rând cu o singură condiţie: să voteze. Sunt sigur sută’n sută că stejarii au câştigat suficiente voturi datorită acestei utopii frumoase: zboruri low-cost din Moldovioara.

-

Rupem repede filele din calendar şi ajungem în primăvara acestui an (la mai bine de doi ani de la apariţia primului fluturaş cu stejarul low-cost). Vorbim de momentul în care ministrul Transporturilor mai coace o promisiune: 15 iunie este ziua în care vom şti ce preţuri au zborurile low-cost tipic moldoveneşti. Nu vor fi scumpe, nu ieftine, atât cât să le închidem gura celor care n-au înţeles că i-am minţit cu fluturaşii şi ne freacă într-una: “unde-i low-costul, unde-i low-costul?” Numai că ziua de 15 iunie a trecut şi nu s-a întâmplat nimic. Low-cost zero barat pentru moldoveni. Atunci, imediat dupa 15 iunie, scriam că Air Moldova a venit cu pretenţii mult prea mari şi Blue Air, compania românească, n-a mai căzut la pace referitor la vânzarea biletelor. Apoi a apărut ministrul Transporturilor la televizor şi a promis din nou: pe 2 iulie vom şti sigur cât ne costă low-costul. A trebuit să anunţe alt termen, nu de alta, dar există în continuare moldoveni care au tupeul maxim să le ceară socoteală politicienilor. Chiar nu le este clar că au minţit? Au promis ceea ce nu pot face şi nu vor face curând. Ţăranii ăştia, sărăntocii ăştia de moldoveni chiar nu pot zbura cu Air Moldova şi basta? Lor le trebuie low-cost? Ce oameni suciţi, bre!

-

Dar a trecut 2 iulie şi tot nimic. Întrebat de colegii mei de la PRO TV Chişinău: “domnu’ ministru, unde-i low-costu’?” Domnu Şalaru a răspuns: “Blue Air este de vină. Ei mi-au promis că vom avea pe 2 iulie preţurile low-cost. Eu nu am nicio vină!” Câtă impotenţă, fraţilor, câtă neputinţă - asta ca să nu se interpreteze! Ministru Şalaru nu controlează aproape nimic în domeniul pe care îl conduce. De ce nu avem low-cost? Blue Air este de vină, nu am ce să le fac. De ce nu avem un drum reparat între Orhei şi Rezina? Şelin este de vină, nu am ce să-i fac! De ce sunt scumpe biletele la Air Moldova? Aeroportul din Chişinău are taxe prea mari, n-am ce să-i fac. Aşadar, Şalaru îşi recunoaşte impotenţa, pardon, neputinţa. În acest caz, domnule ministru, nu vă rămâne decât să renunţaţi la fotoliul pe care staţi de pomană! Apropo de demisii, domnule ministru Şalaru, aţi promis (câtă nesimţire din partea mea să vă amintesc chiar toate promisiunile nerespectate, nu-i aşa?!) că dacă nici pe 2 iulie nu ştim nimic despre zborurile low-cost cineva va fi demis. Pe cine aţi demis, domnule ministru, pe femeia de serviciu? Căci dacă nimeni nu a răspuns “cu capul” pentru neîndeplinirea termenului asumat, cu atât mai mult trebuie să vă daţi demisia! Nici nu trebuie să ne daţi un nou termen, singura veste pe care o aşteptăm de la domnia voastră este scurtă: “îmi dau demisia de onoare!” Dacă dumneavoastră nu vreţi să plecaţi, trebuie să vă dea afară şeful domniei voastre, domnul prim-ministru Vlad Filat. Dacă nici dânsul nu vă remaniază, trebuie să plece chiar domnia sa! Este atât de simplu încât nu înţeleg de ce mai trebuie să vină un jurnalist ca mine şi să vă amintească despre onoarea dumneavoastră. Onoare care este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire.

-

I-am sunat şi pe cei de la Blue Air. Le-a spus, domnilor, ministrul Şalaru a aruncat pisica în curtea dumneavoastră. “Nu comentăm”, fu răspunsul lor diplomatic. Dar ce comentarii ar putea face? Este clar, o companie privată caută profit. Doar nu o fi Maica Tereza ca să-i transporte pe moldoveni pe ochi frumoşi. Este evident că au zărit o posibilitate de a face afaceri la Chişinău. Să nu uităm, avem aproape un milion de moldoveni plecaţi la muncă peste graniţă. Aşadar, unde s-a scurtcircuitat schema? Cine încurcă firmele aeriene low-cost să vină în Moldova? O întrebare retorică, nu pentru că nu am avea nevoie de un răspuns, ci pentru că nimeni din guvernul Filat nu poate să ne răspundă. În aceste condiţii să plece şi Şalaru, şi Filat. Pentru că nu-şi onorează promisiunile, să-şi dea demisiile de onoare!