Scopul vizitei lui Merkel la Chişinău: altceva sau federalizarea?

Foto: zimbio.com

Germania a devenit un adevărat fetiş pentru unii politicieni moldoveni, dar în deosebit pentru Alianţa de guvernare. Atenţia pentru statul german se datorează afilierii politice a cancelarului Angela Merkel, a cărei formaţiune la fel ca şi PLDM-ul premierului Vlad Filat face parte din familia Partidului Popular European.

Pe de altă parte, atractivitatea Germaniei reiese din accepţiunea generală că ţara dată este liderul politic şi financiar al Uniunii Europene, iar apropierea de cancelarul german permite un transfer lejer de credibilitate atît la nivel european cît şi cel mai local posibil. De aceea, faptul că Agela Merkel a dat undă pozitivă invitaţiei de a vizita Moldova reprezintă o mică victorie politică a premierului, în palmaresul căruia se numără deja vizita vicepreşedintelui american Joe Biden.

Dar cu excepţia anunţului foarte sec că Merkel  este dispusă teoretic să efectueze o vizită, Filat nu a dat foarte multe detalii, pentru că, de fapt, încă nu le are la îndemînă. Or, de la răspunul pozitiv la invitaţie pînă la vizita la propriu zisă trebuie parcursă o serie de proceduri diplomatice: completarea agendei cu substanţă şi un obiectiv clar stabilit.

Pînă la punctul final, echipa lui Filat va trebui să convingă pe Merkel că nu va regreta de vizita sa în Republica Moldova, mai ales în condiţiile unui orar axat pe soluţionarea crizei financiare din zona euro, aprofundarea integrării fiscale şi bugetare a zonei şi consolidarea monedei unice. De asemenea, liderul german se află într-o fază politică descendentă, după ce formaţiunea sa (CDU)şi aliaţii acesteia şi-au pierdut ponderea în mai multe landuri din Germania. Acest context vitreg o influenţează puternic pe Merkel, ce va ţine cont de banii contribuabilor germani, scurşi de bani din cauza austerităţii şi crizei euro, selectînd inteligent destinaţiile viitoarelor sale deplasări oficiale. Anume din aceste considerente, organizare unei vizite în Republica Moldova trebuie să aibă ca suport argumente plauzibile, care să reflecteze şi interesele cetăţenilor germani.

Foto: dw.de

Unicul subiect ce îl poate aduce pe Merkel la Chişinău este realizarea unui salt calitativ în dosarul transnistrean. Cunoscînd inter-relaţionarea şi interdependenţa geramano-rusă este practic imposibil ca vizita cancelarului în RM să nu fie convenită cu Rusia. Factorul rusesc este adînc implantat în problema transnistreană şi nu poate fi ocolit, mai ales de aliatul său european, Germania. Adept al “realpolitik-ului”, cancelarul german va dori să aibă o poziţie conjugată sau cel puţin proximă cu cea rusă înainte de programarea unui intinerar Berlin-Chişinău. Prin urmare, depinde de gradul de conciliere al Moscovei şi compatibilitatea intereselor ruso-germane dacă Merkel va întreprinde sau nu o vizită la Chişinău.

Un plan B pentru Filat şi anturajul său va fi să conecteze Chişinăul la un turneu mai amplu al cancelarului german, fie că Merkel va vizita Kievul sau Bucureştiul.

În fine, iese în evidenţă faptul că Filat vrea să organizeze această vizită pînă la finele verii, perioadă “moartă” din perspectiva politicii şi diplomaţiei internaţionale.

Alegerea nu este întîmplătoare, deoarece situaţia din Alianţa de guvernare trezeşte suspiciuni privind soarta viitoare a coaliţiei curente, aruncînd umbra asupra “termenului de valabilitate” a actualului legislativ. Or, premierul vrea să găzduiască o întrunire cu Merkel în cadrul actualului său mandat, consolidîndu-şi imaginea în faţa opiniei publice.

Totodată, urgentarea vizitei lui Merkel şi stabilirea termenului limită pentru sfîrşitul verii dovedeşte că după culisele acestui eveniment poate fi ascuns altceva decît doar o evaluare banală a problematicii transnistrene. Aceste cicumstanţe dubioase reînviează discuţia despre posibilitatea “unui plan de federalizare” al Republicii Moldova, drept soluţie promovată de Germania pe uşa din spate.

 


Filed under: AIE-2, Conflictul transnistrean/приднестровский конфликт, Vlad FILAT

Sursa
2012-06-29 18:44:33



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

12:58:01Peste 14,6 milioane MDL pentru promovarea exporturilor: 16 asociații selectate în cadrul „BRIDGE Export” —» Sandu GRECU
12:52:00Republica Moldova un hub emergent pentru dezvoltarea de jocuri video - Istoria Paparuda Studio 🦹‍♂️ —» Sandu GRECU
04:38:00DESPRE JURNAL —» Leo Butnaru
16:09:10Atenţie la angajare peste hotare —» Curaj.TV | Media alternativă
13:33:00Renato Usatîi. Karaoke cu Plahotniuc, plăcinte de la Filat, primii bani la Moscova și dictatura 💥🔥💲 —» Sandu GRECU
07:09:00Cum monitorizarea inteligentă a energiei transformă viața comunității din Micleușeni 🌞 —» Sandu GRECU
03:34:01RACURSIU —» Leo Butnaru
16:52:00MNLR (CHIȘINĂU), EXPOZIȚIE TEMATICĂ —» Leo Butnaru
13:02:39Prima femeie zboară spre Lună —» Curaj.TV | Media alternativă
06:10:00POEZIA FRANCEZĂ —» Leo Butnaru
13:52:24Inovație prin creativitate la bibliotecă. Cercetare biblioteconomică —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
19:10:00Cum au devenit gospodăriile din Fălești protagoniste ale tranziției verzi ☘️ —» Sandu GRECU
15:52:00din yes-euri —» Leo Butnaru
14:18:00Urgent! Modalitatea de finanțare a sportului trebuie revizuită! —» Sandu GRECU
13:53:47Cel de-al cinci-lea congres al compozitorilor din Moldova —» CHIŞINĂU MUZICAL | Blogul Bibliotecii de Arte "Tudor Arghezi"
12:47:00CNED LANSEAZĂ APEL DE IDENTIFICARE A NOILOR ASOCIAȚII DE PROPRIETARI DIN CONDOMINIU ELIGIBILE PENTRU FINANȚAREA MĂSURILOR DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ 🌞 —» Sandu GRECU
10:43:15Industria calului, pe creștere —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
09:37:00LA PRAGUL EDITURII NEUMA —» Leo Butnaru
20:55:00Stingem lumina? #oraPlanetei —» Curaj.TV | Media alternativă
08:18:44Agresorul se eschivează, victima e calomniată #Cahul —» Curaj.TV | Media alternativă
08:17:54Ucraina continuă campania de lovituri în adîncime —» Curaj.TV | Media alternativă
18:59:00Grupul de mobilizare comunitară din Nihoreni, Rîșcani – motorul schimbării în reducerea consumului de energie 🧩 —» Sandu GRECU
16:23:00Yes-Eu —» Leo Butnaru
13:50:0085 de ani de la fondarea ziarului ,,Florile Dalbe” —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
07:48:11Rolul memoriei culturale în consolidarea identității românești —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'