EVENIMENTUL ISTORIC AL ZILEI DE 28 IUNIE:ARMATA SOVIETICA OCUPA CRIMINAL TERITORII ROMANESTI IN URMA PACTULUI CRIMINAL HITLER-STALIN

Ocuparea  criminală a teritoriilor româneşti, foste părţi ale Principatului  Moldova independent şi apoi sub suzeranitatea Imperiului Otoman, foste  părţi ale Imperiului Austriac şi Imperiului Rus – aşa zisele de către  străini Basarabia şi Bucovina de nord, sau mai simplu părţi ale României  ca succesoare de drept al Principatului Moldova şi Principatului  Munteniei, de  către Armata Sovietică are loc la data de 28  iunie 1940. Ocuparea  nepedepsită a teritoriilor româneşti fiind asigurată de semnarea în  prealabil a Pactului dintre Germania Fascistă şi Uniunea Republicilor  Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) cunoscut sub numele de Pactul  Ribbentrop-Molotov sau Pactul Hitler-Stalin (23 august 1939).                             http://saccsivdotcom.wordpress.com/2011/11/23/1264/

Premizele acestui  ticălos  furt l-au constituit:

1. Ambiţiile Germaniei  Fasciste  şi U.R.S.S. de reviziure a hotarelor acestora din contul statelor  naţionale mai slabe militar din Europa Centrală şi de Est (Polonia,  România, Finlanda, Estonia, Letonia şi Lituania);
2. Guvernarea României prin  dictatură regală de către un rege slab precum era Carol al II-lea;
3. Incapacitatea  militaro-economică a României interbelice de face faţă unui război  defensiv atît împotriva Germaniei Fasciste cît şi împotriva U.R.S.S.;
4. Lipsa aliaţilor defensivi ai  României în momentul primirii Notei ultimative din partea U.R.S.S. de  cedare necondiţionată unor mari teritorii româneşti la 26 iunie 1940;  (Aici se incud atît ineficienţa militară a Micii  Înţelegeri  (Cehoslovacia-România-Iugoslavia) semnată la 1920 cît şi Armistiţiul de  pace al Franţei cu Germania Hitleristă la 17 iunie 1940;

Nota ultimativă a  U.R.S.S.,  croită cu mult sînge rece, se încadra perfect înţelegerilor anterioare  dintre Germania şi U.R.S.S., conjuncturii internaţionale europene în  care aliaţii României    erau  incapabili de ajutor, precum şi situaţiei interne dificile a României.

În acel tragic  moment  istoric, România era guvernată de Regele Carol al II-lea care făcuse un  lucru inadmisibil pentru un guvernant şi anume a lichidat fizic persoana  charismatică a Căpitanului şi întemeietorului Legiunii Arhanghelului  Mihail – Corneliu Zelea Codreanu precum şi alator membri de vîrf a  legiunii înscenînd o evadare din închisoare.

Lichidarea  fizică şi arestările în proporţie de 90% din conducerea Legiunii  Arhanghelului Mihail i-a dezorganizat pe legionari, aducînd la cărma  mişcării o persoană mediocră şi foarte controversată precum Horia Sima.  Legionarii se răzbună pe guvernare prin asasinarea Primului-Ministru  Armand Călinescu, după care oamenii regelui Caroll II-lea reacţionează  prin metode medievale, atentatorii fiind executaţi pe loc şi lăsaţi cu  zilele să putrezească în stradă, avînd loc sute de execuţii mai mult la  întîmplare pe teritoriu, pornind un cerc vicios de violenţe în România.

Instaurarea  dictaturii  regale, prin dizolvarea parlamentului şi măsurile represive împotriva  conducerii legionare susţinute de masele largi reliefează incapactatea  Regelui Carol a II-lea de a guverna precum şi situaţia dificilă în  interiorul României.

În conjunctura  naţională şi  internaţională indicată mai sus, România este prinsă de planurile  mişeleşti ale lui Hitler şi Stalin de divizare a Europei Centrale şi de  Est, planuri ce afectează România, prin utimatumul sovietic, la 26 iunie  1940.

Regele  Carol II-lea, rămas fără parlament, convoacă Consiliul de Coroană în  două şedinţe la amiază şi în seara zilei de 27 iunie 1940 în componenţa a  27 de miniştri şi consilieri regali la prima şedinţă şi aceeaşi  componenţă plus Alexandru Vaida-Voevod la a doua şedinţă.

Rezultatul primei  şedinte a  Consiliului de Coroană 27 iunie 1940:

• 11 contra  cedării  teritoriilor;
• 10 acceptă cedarea teritoriilor;
• 5 pentru discuţii;
• 1 rezervat (Ghorghe  Tătărescu, Primul-Ministru al României)

Rezultatul celei de-a  doua  şedinţe a Consiliului de Coroană din 27 iunie 1940:

• 6 contra cedării   teritoriilor (Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian  Pop, Ştefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu);
• 19 acceptă cedarea  teritoriilor;
• 1 expectativ – Victor Antonescu;

Administraţia şi  Armata  română se retrag de pe teritoriile dintre Prut şi Nistru ale României  precum şi din Bucovina de Nord, iar în ziua de 28 iunie 1940 primele  unităţi militare sovietice pătrund în teritoriile supuse ultimatumului.

Bibliografie-surse:                 http://www.istoria.md/articol/512/28_iunie,_istoricul_zilei#1940

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rusificarea_Basarabiei#Rusificarea_Guberniei_Basarabia

N.Djuvara, O scurtă  istorie a  românilor povestită celor tineri, Editura Humanitas, Bucureşti 2008

http://www.rostonline.org/rost/oct2005/basarabia.shtml

http://www.1812.md/nicolae-iorga-sufletul-romanesc-in-basarabia-dupa-anexarea-din-1812/

http://ro.wikipedia.org/

Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

http://saccsivdotcom.wordpress.com/documentargolgota-basarabiei-2/