Foto: timpul.md
Limitările liberale ale primarului de capitală europeană, Dorin Chirtoacă, sunt bine cunoscute publicului și care nu se limitează la reticența față de asigurarea dreptului la asociere ale minoritățile sexuale sau la vânarea și eutanasierea barbară a maidanezilor. Lucrurile par să se agraveze, iar vicepreședintele Partidului Liberal, ai cărui membri fac parte din organele de conducere ale forurilor europene (Ana Guțu – APCE), alunecă constant spre extrema dreaptă.
La fel ca și colegii lui de partid (Ana Guțu, Mihai Ghimpu și Valeriu Munteanu), Chirtoacă are viziuni radicale față de minoritățile etnice sau minoritățile sexuale. Dar lista celor respinși de edil este mai lungă. Câteva zile în urmă, în cadrul ședinței Primăriei, toleranța fostului jurist la Comitetul Helsinki a suferit o nouă sincopă, în momentul în care edilul oferea lămuriri în legătură cu o clădire istorică, aflată într-un proces de reconstrucție extrem de nepopular. Deranjat de protestele locuitorilor din preajma acestei clădiri, Chirtoacă și-a permis un atac verbal adresat unei persoane cu dizabilități, lucru trecut însă cu vederea de mass-media.
Primarul liberal a criticat toți protestarii care se opun reconstruirii unui imobil de valoare istorică, dar în mod special s-a referit la o persoană cu probleme de vedere. Mai exact, Chirtoacă a lăsat să se înțeleagă că această mână de oameni nu are voie să se împotrivească, pentru că presupusa construcție de pe strada Sciusev nu încalcă legislația. După care acesta a început să dea caractetistici protestarilor, catalogând pe cineva drept persoană “cu ochii încrucișați”, care nu ar ști ce vrea și ce face. Dar accentul pus pe această particularitate a persoanei (cu privire încrucișată) a fost prea puternic pentru a putea fi justificat într-un fel acceptabil. Or, reieșind din viziunea lui Chirtoacă, persoana cu dizabilitatea dată sau altele trebuie să se autoexcludă din viața publică și să-i lase pe primari, adjuncții lor și alți funcționari publici să-și rezolve problemele neglijând legislația, interesele unui grup organizat de cetățeni sau interesul public.
Remarca discriminatorie a lui Chirtoacă este condamnabilă și urmează să fie semnalată de organizațiile neguvernamentale din domeniu. Totodată, sensibilizarea trebuie să atingă și oficiile forurilor europene, care elogiază exagerat progresul din Republica Moldova în domeniul democrației și drepturilor omului.
Acest caz demonstrează în mod repetat necesitatea imperioasă a unei legislații anti-discriminare, care însă va intra în vigoare tocmai din ianuarie 2013. Dacă Legea privind asigurarea egalității, atunci Chirtoacă ar fi putut fi penalizat pentru o asemenea derogare de la tonul tolerant și respectuos de care trebuie să dea dovadă toate autoritățile publice, dar în special primarul unei “capitale europene”.
În final, Chirtoacă trebuie să-și regândească comportamentul în relație cu cetățenii, fie ajutat să o facă în cel mai apropiat timp, având în vedere numeroasele vizite în capitalele europene din ultimii 5 ani, unde primarii nu își permit să insulte cetățenii, discriminându-i în bază dizabilităților fizice. Mai mult decât atât, Chirtoacă ar trebui să demonstreze un minim de solidaritatea față de colegii din propria formațiune, în care sunt persoane cu privire încrucișată, una dintre care conduce cu Ministerul Educației.
Obscuritatea edilului și înrolarea acestuia într-o luptă permanentă contra locuitorilor capitalei împotriviți demolării orașului vechi, uciderii animalelor vagabonde sau altor probleme de ordin public, elucidează simptomele unei crize de autoritate a lui Chirtoacă. Stoparea contradicțiilor poate avea loc odată cu reinstaurarea dialogului între primărie și citadini. Dar pentru început, edilul trebuie să renunțe la limbajul său discrimintor, provocator și dușmănos față de anumite categorii ale locuitorilor capitalei.
Filed under: "Poştaşii Chişinăului", Discriminarea în RM, Dorin Chirtoacă
