Letopiseţul nostru scrie că a fostu vă leatul 2012. În anii di domnie a lu Vlad Lăpuşneanu, numit în cronicile vremii furia ski jeturilor. Scrie letopisețul nostru cestu moldovenescu, că daca au aperut în ţarea Moldovii primii homosexuali, apoi numeidecât se supărară extremiştii credincioşii, carili pi Dumnezeu spun că’l slujesc. Celi două tabiri s-au învrăjbitu şi s-au pregătitu di războiu. Superaţi nevoiu mari, homosexualii, zâşi şi gheii, au fugitu cu jalba’n proţap la cetatea Bruxellesului, unde s-au plâns di răli tratamenti şi au poftit ajutoriu împotriva discriminării. La aceli vremi, cetatea Bruxellesului avea influenţi mari asupra scaunului domnitoresc. Ca să nu fie mazilitu, Vlad Lăpuşneanu, zis şi descălecătoriu de contrabandă, a primitu orânduirea cea mari al Uniunii Europeneşti, iar gheii au purcesu înapoi în urbea Chişnăului bucuroşi nevoi mari.
-
Doar că extremiştii religioşi nu să lăsară umiliţi şi promisără răzbunare. Decii s-a anunţatu mari bătălii între ghei şi extremişti. Fanaticii au purces împotriva vrăjmașilor săi. Și mergându, pi la mitropolie pus-au o cerere de excomunicare a logofătului Vlad şi tuturor celor carile îi susţineau în acele vremi de restrişti. Neprimind ajutoriu s-au întorsu în Piaţa Marii Adunături Naţionaliceşti. Și décii s-au tâmpinat oștile la Piaţă și dându războiu vitejaște dispre amândoao părțile. Însă nu mulţi viteji au luptatu în bătălie, căci chiar deacă interes era, oamenii aveau alti greutăţi ca să se implice în această harababură. Ei au vădzut războiu di la distanţe şi nu se băgară.
-
Multi bloguri au letopisat mai târziu astă luptă. Să judec cu direptate, războiu sângerosu nici nu trebuia să aibe loc. Doar ţarea Moldovnească nici nu pre ave ghei, cei mai mulţi erau venetici, năimiţi cu gologani euroi din aur şi argint ca să protesteze pe uliţele urbii Chişnăului. Cât de fanatici, în locu să muncească la prosperitatea plaiul, să aibe griji de preoţi multcurvari, beutori de licori bahice şi iubitori de pre mulţi gologani, carili caracteristici nu fac cinsti meseriei popeşti, au găsitu cu ce să se ocupi, cu războiu împotriva gheiului.
-
Rogu-vă să ţineţi minte de la mine, cronicariu acestor vremuri - ţarea Moldovnească nu ave probleme cu gheiu, iar liuboviu unisex era rară. În schimb, sărăcie multă, migraţie multă, necărturărie şi mai multă. Cu acesti problemi nimini nu se luptă cu adevăratelea. Din păcate, bloggerii cronicari au ţinutu partea uneia dintru părţi în loc să se detaşeziu di problemi. Făr cât numai ce însemnează ca ţarea să aibă în faţă adevăratili problemi, izvoditi din realitati? Multe însemnează astea. Întăi rezolvarăm greutăţili vieţii, dară mai apoi ne întrebăm ce facem cu gheii. Căci gheii bagă doar zânzanii în lumi. Deacă nimenea nu o să-i bage în samă, deacă nimeni nu o să le ocarascâ, deacă nimenea nu o să-i certe, nu o să aibă ajutoriu şi bănetu. Căci, părerea mea umilă, gheii au nevoiu de fanatici că să-şi justifice jalba’n proţap, urmatu di alti fonduri europeneşti. Cât de fanatici, aceştia au nevoieu de cinevea împotrivă căruia să purceadă cu războiu. Bine că nici primi, nici cei din urmă nu sunt mulţi în ţearea Moldovnească.
-
Pentru aceia, deacă am văzut că lipsesc poveștile adivărati și cursul adivărat al întâmplărilor, am lipit dintre-ale noastre izvoade, carele am aflat că-s adevăr și am adus poveștile la măriile vostri ca însămnând eu, iar voi chizmind bine, să înţălegeţi dedesubturile problemilor.