Eu te iubesc femeie -epocă glacială
Departe, rece, a tutror, străină
Și nebunia- mi cânt, în versuri, cu sfială
Și-ți cânt vinovăția ce n-are nici o vină …
Eu te iubesc femeie a primului meu foc
Păzit cu strășnicie în peșteri mohorâte
Te mai iubesc femeie a mutului noroc
Ce l-ai adus iubindu-mă – știindu-te iubită…
Eu te iubesc femeie a viacului de bronz
A primelor razboie purtate pentru ține
A primului colac de grâu râșnit din orz
Și-a primului lătrat neîmblânzit de câine…
Eu te iubesc femeie a triștelor milenii
Pentru neprihănirea jertfitului Hristos
Și pentru modestia de-ami naște numai jenii
Când parcă , iată parcă…când gata , nu mai pot …
Eu te iubesc femeie , din viac cu internet
Că ai rămas aceiași- epocă glacială
Prin recele tenebrului încerc să depășesc
Ferbintele iubirii din strofă mea banală…
Și te urăsc femeie a viacului facebook
Ce îmi transformi iubirea în byt-uri virtuale
Și nu mai pot pe nimeni pe viu să mai seduc
Și nu te mai pot duce în pături glaciale…
23 mai 2012
Moscova
