Până: Înainte ca să te naști, părinții iau decizii pentru tine. Decizia primordială este să te naști sau nu. La această etapă oamenii ne-născuți nu au drept de vot în sensul cel mai larg care poate fi imaginat. Toți ceilalți au drepturi, doar el nu are. Tu – nenăscut fiind – nu ai nici un drept în raport cu alții.
Acum: Fiind născut, capeți drepturi. Devii proprietar al propriei vieți. Vii cu idei, decizii, opinii. Dacă ești suficient de norocos și deștept inventezi roata, lași o amprentă și ai aceleași drepturi precum le are și oricare alt om născut. Faci schimb. Înveți făcând, learning by doing, cum zic economiștii. Mai înveți și din experiența altora. Rupi, furi, faci referință. Tu, la fel ca și toți ceilalți – toți – avem drepturi unii față de ceilalți.
După: Treci în neființă. Ideile tale se pun sub lacăt și ele sunt doar ale tale. Dreptul devine numai al tău, iar alții îl pierd – în raport cu tine. Alții nu te mai pot influența, pe când influența ta rămâne, dacă ai generat-o.
***
Post Scriptum:
La care se adaugă asta:
Many give users a personal right to use an account, but nobody else, even after death. Facebook allows relatives to close an account or turn it into a memorial page. Gmail (run by Google) will provide copies of e-mails to an executor. Music downloaded via iTunes is held under a licence which can be revoked on death. Apple declined to comment on the record on this or other policies. All e-mail and data on its iCloud service are deleted on the death of the owner.
Sursa: The Economist, Print Edition, April 21st 2012
Filed under: Uncategorized
