Am descoperit fericirea atunci cind ochii mei plingeau, am inteles ce e iubirea doar atunci cand golul din mine seca. Si nici o clipa nu am regretat, pentru ca doar in iubire clipa a stat captiva in infinit si pentru ca doar prin tine am simti ca am iubit chiar si atunci cand sufletul mi l-ai desvelit cu distanta spatiului efemer…
Acum…numar pasii… si momentele in care tu si eu doar un atom topit in pasiune vom fi…o pasiune care rupe tacerea si ne poarta pe aripile unui inger negru, negru de dorinta si pierdut in fructele dulci ale ispitei…
Poate va fi..sau poate nu..nici macar batranul Cronos nu stie raspunsul… nici macar noi nu stim ce vrem..sau ce adancime a inimii bate pentru ceva spumos de ireal.
Sufletele noastre sunt fara regrete…pentru ca orice, oricum, oricat, stim sa traim timpul atunci cand ne unim in doi noi…Doar noi doi…marea..si apusul unui nou inceput!