Observăm că biserica îşi temperează discursul în privinţa proiectului de lege dedicat luptei contra discriminaţiei. De la un mesaj negativ şi radical, vehiculat frecvent de clerici, s-a trecut la o retorică calmă îndreptată spre dialog cu autorităţile centrale. Schimbarea de atitudine are loc în ajunul sărbătorilor de Paşte, biserica încercând să-şi reabiliteze imaginea discreditată la nivel local de anumite feţe bisericeşti.
Miza Bisericii…
Dialogul şi consensul reciproc sunt cele două elemente invocate de Mitropolitul Vladimir în discuţia cu conducerea celor două ramuri ale puterii de stat – şeful legislativului şi a executivului. Acuzată de instigare la ură faţă de minorităţile sexuale şi de promovarea unui mesaj anti-european, biserica încearcă acum să-şi recupereze poziţia de instituţie socială deschisă către publicul larg, în mare parte pro-european. Fiind contra minorităţilor sexuale, clerul vrea să aibă totuşi susţinerea autorităţilor în poziţia sa homofobică pentru a nu se distanţa definitiv de instituţiile laice, pe care le poate influenţa eficient doar dacă păstrează conexiunea cu acestea.
Metamorfoza dată se explică şi prin faptul că biserica conştientizează determinarea autorităţilor să voteze legea anti-discriminare, iar unica metodă de a reţine şi a influenţa proiectul de lege este lansarea unor negocieri cât mai îndelungate. Însă cele trei opţiuni de la care porneşte clerul – scoaterea sintagmei “orientarea sexuala”, renunţarea la proiectul de lege anti-discriminare şi referendumul consultativ, denotă şi o tentativă de crea un teren pentru o eventuală retragere.
Niciuna din cele trei condiţii bisericeşti nu corespund cu scenariul autorităţilor centrale, care sunt supuse unor presiuni enorme exercitate de partenerii externi. Pentru a menţine şi a atrage asistenţa financiară europeană şi a realiza reformele promise alegătorilor, executivul şi legislativul vor fi obligaţi să adopte legea privind prevenirea şi combaterea discriminării cu sau fără aprobarea plenară a Mitropoliei Moldovei.
Ce câştigă AIE?
Revizuirea retoricii ce aparţine bisericii are câteva semnificaţii pentru actuala conducere. Discuţia asupra legii anti-discriminare va fi scoasă din stradă şi adusă în Parlament, iar clerul implicat în proteste stradale va fi antrenat în dezbateri oficiale, deşi convenţionale. Totodată, actorii bisericii activi în propagarea unei intoleranţe împotriva minorităţilor sexuale sunt practic eliminaţi din joc, prin preluarea iniţiativei de către conducerea de vârf a bisericii. Astfel, guvernarea reuşeşte să diminueze presiunea existentă din partea segmentelor conservative şi rigide ale societăţii. Iniţierea negocierilor cu biserica îi va permite Alianţei să amâne subiectul discriminării, concentrându-se pe alte obiective tehnice, dar importante, pentru avansarea dialogului despre liberalizarea vizelor cu europenii.
Mişcările optimiste întreprinse de Mitropolia Moldovei înainte de sărbătorile de Paşti pot consacra lansarea unor dezbateri constructive pe marginea legii. Însă nivelul şi calitatea discuţiilor vor reieşi din capacitatea autorităţilor de a formula argumente şi de a-şi apăra poziţia, indiferent de riscurile electorale şi cu angajarea societăţii civile, convingând clerul şi opinia publică de necesitatea unei legi ce să cuprindă toate minorităţile vizate pentru obţinerea unui regim liberalizat de vize.
Filed under: AIE-2, Homofobia, Homofobia si politica in RM, Legea anti-disciminare, Mitropolia Moldovei
