Capitolele dialogului privind regimul facilitat de vize se închid rând pe rând și toata atenția se concentrează asupra legii anti-discriminare, de care nu o singură dată s-au dezis liderii Alianței, ca dracul de tămâie. Campioni la dezaprobarea legii sunt democrații și liberalii, care au abandonat discursul public referitor la acest subiect, de teama că își vor prejudicia imaginea. Criza instituțională și nealegerea președintelui punea cu adevărat presiune asupra guvernării, atentă la orice mișcare deoarece înțelegeau că exista riscul unor anticipate, la care electoratul nu ar fi cruțat pe nimeni. Acum însă au intrat într-o fază de stabilitate, de aceea, pot folosi momentul propice pentru a declanșa reforme ireversibile. Dacă vor pierde această oportunitate pentru a demara procese irevocabile, atunci vor pierde așii puterii, cu care s-au obișnuit să fluture în timpul guvernării sale.

Legea anti-discriminare și biserica

Reforma Procuraturii Generale și alte amendamente sunt obiective ușor realizabile în comparație cu legea anti-discriminare. Or, instituțiile statului se supun în orice caz legii, în funcție de perindarea guvernărilor, Biserica însă a fost mereu intactă și reprezintă un “stat în stat”. Deși avem un singur stat în lume care își coordonează politicile interne în funcție de sfânta scriptură – Vaticanul, anumiți slujitori ai bisericii din țară pretind la privilegiul de a spune ultimul cuvânt în domenii concret laice. Aceștia și-au găsit susținere în rândul comuniștilor, care folosesc nemulțumirile pentru a demoniza până la extremă guvernarea.

Legea anti-discriminare nu a fost însă înțeleasă de reprezentanții bisericii, care acționează în regim mecanic și dezaprobă tot ceea ce se interzice potrivit tratărilor din Biblie. Scopul protestelor contra legii nu este atingerea unui compromis, ci croirea acesteia după propria lor voință sau anularea acesteia. Cu excepția unei condiționări, fețele bisericești nu au propus nimic altceva, dialogul fiind scurt – “da” sau “nu”. Acțiunile instituției bisericești calcă flagrant peste cadrul legal, din partea lor venind un refuz de a înțelege că legea este aplicabilă pentru toți fără excepție. Prin urmare, legea anti-discriminare creează un moment de cotitură, ce se poate răsfrânge ulterior și asupra statutului privilegiat al bisericii, pentru care primează normele religioase în defavoarea celor laice.

Dar cel mai important aspect în scandalul legat de legea respectivă este că liderii Alianței sunt puși în situație să-și dea arama pe față. Pentru că socialiștii sunt categoric împotriva legii și vor da prioritate bisericii în această dispută, iar comuniștii și-au schimbat locația pe stradă, legea anti-discriminare va putea supraviețui doar cu exercițiul orchestrat al componentelor Alianței.

Filat spune “da”

Filat și echipa lui nu are obiecții, ci din contra tinde să urgenteze procesul, pentru că a promis cetățenilor liberalizarea vizelor până la finele acestui an. Totodată, el este legat de angajamente față de liderii europeni, cu care acesta are întrevederi regulate la reuniunea partidelor populare europene. Majoritatea reformelor în curs de implementare, inclusiv echilibrul fragil al bugetului național, depind de susținerea financiară oferită ceva timp necondiționat de către instituțiile europene. Sau Filat acceptă provocarea și votează, obținând noi porții de simpatie în Occident, fie el va pierde tot, deoarece electoratul îl va taxa pentru toate neajunsurile guvernării. Adițional, acesta va resimți din partea europenilor.

Ghimpu spune “?”

Liberalii sunt cei mai conservativi din cadrul Alianței și s-au opus de la bun început acestei legi, din aceeași cauză invocată de biserică și susținătorii acesteia. Și aici, Ghimpu nu are teren de manevră spațios. Un referendum pe marginea acestei legi a fost cerut de PPCD, care face pași fermi pentru a se reîntoarce în politică, punând PL-ul în stare dilematică. Dacă va pleda pentru lege se va confrunta cu critici în interiorul partidului, iar dacă nu o face atunci compromite procesul reformelor și se îndepărtează de europeni. Judecând din afirmațiile homofobe ale lui Ghimpu deducem că cel mai probabil comportament al acestuia va fi – reticența. Dat fiind faptul că integrarea europeană este mesajul principal al PL-ului, iar neadoptarea legii poate conduce la o tergiversare vizibilă, putem să ne așteptăm și la anumite surprize din seria perlelor “ași din mânecă” și a sintagmelor “în timp rezonabil”.

Ce va spune Lupu?

Democrații nu se pronunță deloc în privința legii, încercând să amâne momentul până la infinit. Conștienți de faptul că liberalizarea vizelor este cel mai probabil un obiectiv ratat, democrații vor fi extrem de atenți în exprimarea punctului lor de vedere. După ce un val de migrație a retezat din PDM anumite structuri locale, acesta va avea grijă să se țină aproape de alegători, aceasta însemnând că va neglija legea dată. Dar la fel ca și în cazul lui Filat și Ghimpu, Lupu poate accepta riscul de a vota în favoarea legii, pentru că altfel vor dezamăgi partenerii externi care furnizează asistența financiară de care depinde toată Alianța.

După sărbătorile de Paște vor avea loc dezbateri aprinse, iar legea va deveni ținta protestelor stradale, cu o biserică rigidă și radical inteționată împotriva autorităților centrale, împreună cu comuniștii și alte partide de stânga. Sprijinul europenilor și eforturile energice ale segmentelor constructive din societatea civilă poate ajuta AIE-2 să susțină testul, cu condiția că PL sau PDM nu vor înregistra restanțe. Din acest punct de vedere, s-ar putea ca problema cu remanierea miniștrilor să devină obiectul unui târg politic folosit de Filat pentru a-și motiva colegii de coaliție să voteze legea anti-discriminare.


Filed under: AIE-2, Antiscriminarea in R.Moldova, Biserica Ortodoxa Rusa/Mitropolia Moldovei, Legea anti-disciminare, Liberalizarea vizelor, Marian Lupu, Mihai Ghimpu, Vlad FILAT