Există puține locuri la care, revenind în amintiri sau aflându-te în realitate, te fac să respiri prin acel simplu și perfect simț de regăsire. Îți dai seama că asta-s eu. Aici, acum, în acest loc, în clipa asta – identitatea mea dezgolită și nemachiată. Identitatea pe care nici o persoană nu ți-o poate scoate pe față, decât tu însuți aflat anume acolo.
Eu sunt atât de… Praga.
Filed under: Amintiri, Călătorii, Filosofii
