Au trebuit să treacă ani ca Ionuţ şi Anişoara să-şi revină cât de cât din starea de şoc, să li se cicatrizeze rănile şi să accepte realitatea aşa cum este ea, fără pretenţii exagerate. Acum nu le mai ardea de naşteri, nu ţineau cu tot dinadinsul să aibă un moştenitor din sângele lor, după ce i-au “dăruit” pe primii doi şi l-au avortat pe al treilea. Au decis, totuşi, să înfieze un copil, cu atât mai mult că gestul nu mai era considerat unul ruşinos în straturile mai elevate ale societăţii, care mai citesc ziare din când în când, în care se ilustrează pe larg adopţiile la care recurg vedetele americane, care îşi procură copii de pe toate continentele. Deci, într-o bună zi cuplul s-a hotărât să se pricopsească cu o progenitură, concepută de alţii, care la rândul lor (more…)