Peste 500 de pagini dintre care, 300 sunt de prisos.
O descriere amănunțită a unor detalii lipsite de sens.
O poveste pur feministă ce m-a făcut să râd de istorisiri ce se doreau a fi apogeul suferinței.
Nu mai citesc literatură engleză.
Nu mai am sănătate pentru basme în care orfanele lovite de soartă, supuse de mici umilinței și sărăciei, ajung după nenorociri ce se țin lanț, nevestele unor bărbați ce le venerează până la sfârșitul vieții.
Când aud de femei prea corecte de genul Jane Eyre mă apucă disperarea.
Și-mi vine să le dau palme celor ce ademenesc bărbații prin victimizare, mândrie și principii.
Eu, spre deosebire, de protagonista romanului când e vorba de omul pe care-l iubesc nu am prea multă mândrie. Prefer să fiu mai degrabă fericită, decât demnă.
Dar așa și n-am fost niciodată, nici una, nici alta.
« Jane Eyre » vine să ne explice în sute de pagini ideea răsuflată de secole: « bine faci, bine-ajungi » .
Altceva.
Mai nou, mai original.
Și totuși, din orice carte ai ceva de învățat.
De exemplu, că :
1.E o dovadă de slăbiciune și prostie să spui că nu poți să înduri ceea ce soarta îți cere să înduri.
2. Nu prin violență înfrângi cel mai bine ura, și cu siguranță, nici prin răzbunare nu-ți vindeci rănile.
3.Cât de bine mi-ar fi făcut atunci să fiu aruncată în vâltorile unei vieți nesigure, pline de strădanii, iar o experiență dură și amară să mă învețe să-mi doresc liniștea de care acum eram nemulțumită.
4. Cred că seamănă cu mine. Îi înțeleg limbajul chipului și al mișcărilor. Deși rangul și averea ne despart atât de limpede, există ceva în creierul și inima mea, în sângele și nervii mei care mă face egala lui.
5. Nu știu dacă ziua aceea era urâtă sau frumoasă. Când merg alături de el nu mă uit nici la cer, nici la pământ.
6. Cu cât sunt mai singură, mai lipsită de prieteni și de sprijin, cu atât mă respect mai mult.
7. Legile și princiipiile nu sunt pentru momente liniștite și senine, ci pentru clipe când trupul și sufletul se răzvrătesc împotriva asprimii lor.
8. Prelungirea îndoielii înseamnă de fapt, prelungirea speranței.
Lecturi frumoase, până la o nouă carte.
