kuzmin

„Un ofițer al Armatei rusei, dislocate ilegal pe teritoriul suveran al Republicii Moldova, îl împușcă pe un tânăr de 18 ani dintr-un sat moldovenesc. Ambasadorul rus este invitat la Ministerul de Externe al RM pentru explicații. După întâlnirea cu ministrul moldovean, ambasadorul rus face o declarație obraznică și cinică pentru care ar merita declarat persoană non grata și alungat imediat din RM. A trecut o zi de la această declarație și ambasadorul rus nu este atins nici cu o floare. Nu exclud ca mâine, când corpul tânărului ciuruit de ofițerul rus, va fi coborât în mormânt, ambasadorul rus de la Chișinău își va bea în mod liniștit și diplomatic cafeaua la Chișinău”, scrie Constantin Tănase în Timpul.

Editorialistul afirmă că dacă autoritățile Republicii Moldova nu-l vor expulza pe Valeri Kuzmin până la ora înmormântării tânărului împușcat de ofițerul rus, atunci vom putea concluziona că ele acționează în complicitate cu ambasadorul și guvernul rus.

„Ca să înțelegeți cine plătește muzica la Chișinău vă rog să vă amintiți pentru care motive și în câte ore fost expulzat din Chișinău ambasadorul României în 2007. În plus, vă propun următorul exercițiu de imaginație: închipuiți-vă cum ar fi reacționat Chișinăul oficial dacă ofițerul care a împușcat ar fi fost român, nu rus, iar declarațiile nesimțite și obraznice le-ar fi făcut ambasadorul României, nu al Rusiei. V-ați imaginat? Și la ce concluzie ați ajuns? (Aș da un exemplu extrem de elocvent despre …sensibilitatea diplomatică a Chișinăului oficial când e vorba de declarațiile ambasadorului României la Chișinău, dar nu doresc să fisurez betonul armat din relațiile moldo-române)”, spune editorialistul.

Constantin Tănase mai scrie că cererile de expulzare a lui Kuzmin vor fi calificate de către ideologii guvernelor de la Chișinău și de la Moscova drept „extremiste”, „radicale izolate”, „ghidate din exterior”, menirea lor fiind de a „otrăvi” tradiționalele relații cordiale de prietenie moldo-ruse.

„Da, într-adevăr, relațiile de prietenie moldo-ruse sunt cordiale, fiindcă guvernele de la Chișinău niciodată nu se supără pe ruși, chiar nici atunci când militarii Rusiei, aflându-se ilegal pe teritoriul Moldovei, îi împușcă în ceafă cetățenii… Din 1812 conducătorii Moldovei nu se supără pe ruși, dovadă servind și faptul că în ultimii doi ani lor le stă în gât nu armata rusă, aflată ilegal pe teritoriul nostru, ci „piatra lui Ghimpu” din Piața Marii Adunări Naționale”, scrie Constantin Tănase.