Chiar daca in calendar, a trecut jumate din prima luna de iarna, afara timpul este contrar.
Destul de cald, cu un soare bine vazut de dupa nori, cu vreme calda ce inca nu a dovedit sa ne amorteasca sufletele.
Fara caciuli, fara manusi si haine de toamna, oamenii mai ies la o plimbare de seara, iar in weekend – si la un picnic.
Insa, totusi vreau sa simt ca afara e iarna. Mai ales, mi-e dor de primi fulgi, pentru ca se intimpla odata in an si asta e asteptat, emotional, dorit. Sa prinzi fulgii din zbor, sa-ti cada pe obrazul cald, sa scartie omatul sub picioare. Aerul rece de afara sa te faca sa dai din pas mai repede, si atent in acelas timp. Sa te uiti la vitrinele din oras cat de luminate si colorate sunt de sarbatori.
Sa intilnesti trecatorii pe drum , si sa-i vezi mai veseli, cu gandul ca lasa in urma un an dificil, avind speranta ca vor incepe un altul mai bun; cu mai multe realizari si sanatate.
Dar voi, asteptati? vi-i dor de ea?
http://www.youtube.com/watch?v=odpxbxr-jNQ&feature=related
Filed under: anotimpurile vietii
