Recent mi-a scris Artur Gurău pe twitter că tare mi-e dor de Cluj. Aproape în fiecare ciripitură este vreun hashtag #Cluj sau menționez despre schimbul meu de experiență care l-am avut această vară. Nu neg. Lucrurile și oamenii sunt cei care îmi amintesc de Cluj. Am descoperit recent că cineva deja face facultate acolo, altul a trecut cu autocarul când mergea într-o altă țară, al treilea are poze cu spirit de anul nou din Piața Unirii și eu le văd în timeline. Nu sunt superstițioasă, dar uneori cred că atunci când chestiile astea apar destul de des sunt semne. Semne că nu trebuie să uit de adolescenții cu care am lucrat, de tinerii din AIESEC cu care am interacționat și să nu uit că am promis să mă întorc.
Vorbind de exchange, AIESEC Chișinău este în plină campanie ce oferă experiențele acestea minunate peste hotare. Eu dacă nu aș fi la facultate acum, aș merge SIGUR încă odată(poate în altă țară) să întâlnesc anul nou. Cam plictisitor așa, an de an, acasă, afară la focuri de artificii, salată Olivie și șampanie.
Mai jos puteți vedea poze făcute pe perioada schimbului meu de experiență și ca teaser ultima frază din articolul de pe site-ul AIESEC. Eu zic că merită să intrați și să vedeți că acolo mai sunt oameni care au trăit ceva diferit, în altă țară, făcând altceva.
Am ajuns să-mi pese atât de mult de tot ce mă înconjura, încercam să văd ce nu a mers bine și chiar nu pot găsi. Chiar nu văd și asta mă face să cred că a fost, ca prima oară, un exchange perfect.Cu AIESECeri primitori și grijulii, cu adolescenți diferiți și bravo, cu colegi(deja prieteni) nemaipomeniți și cu orașul Cluj absolut superb!
Filed under: Atitudini
