nu mă satur

Ce faceți când simțiți mult dor? La ce vă gândiți când vă învăluie ca într-o plapumă?

Ultima vreme sentimentul de dor nu mă părăsește. mi-e dor constant de cineva. De oameni.

Îi văd azi, iar mâine mi-i dor dinou. Nu mă satur. Vreau să-i aud vorbind, să-i văd cum zâmbesc. Chiar râd. Tânjesc după discuțiile prea personale cu ei și după aroma familiară de ceai. Îmi lipsesc și atunci încerc să-mi amintesc momentele petrecute împreună: o conferință, o întâlnire neplanificată, un eveniment, o emisiune, o ședință, un seminar. Apoi, vin detaliile: îmbrățișarea, oftat, idei, momente de ”aha”, cuvinte.

Ce fac ca să-mi potolesc dorul:

îi sun

ne vedem

îi scriu

și…nu-mi ajunge.

Dacă aș ști acum că trebuie să plec pentru o perioadă nedetermiantă de timp, cred că mi-ar fi mai greu decât atunci când am fost în Cluj pentru 1 lună și jumătate în exchange. Atunci eram pregătită. Îmi doream mult de tot să schimb mediul. Deși atmosfera din Moldova îmi displace complet, cred că m-ar cuprinde o tristețe enormă dacă ar fi să nu-i mai văd. Oamenii de care mi-i dor.