A încercat să o stranguleze. A rezistat. Atunci a lovit-o cu cotul. Probabil a văzut stele verzi, dar a trecut peste asta. Şi mai întărâtat, bruta de om se transformă definitiv în animal. Dă cu pumnul, loveşte cu genunchiul, sare cu piciorul peste capul sărmanei. Femeia, care s-ar presupune este o făptură delicată şi gingaşă, se ridică de fiecare dată şi încearcă să acţioneze butonul de alarmă. Este singura salvare. Deşi îşi perde cunoştinţa se trezeşte din somnul indus de lovituri numai pentru a chema ajutoare. Cu siguranţă aţi văzut imaginile despre care vorbesc. Aleg să nu le public pe blog, cum am făcut în cazul clipului în care o altă femeie este târâtă cu forţa într-o maşină de lux. De data asta imaginile sunt prea şocante. Varanii, crocodilii, şerpii şi scorpionii sunt mai omenoşi, mai corecţi şi nu-mi creează atâta antipatie.

-

Când am văzut ce a trebuit să suporte săraca femeie, am început să-mi fac cruce instant. Şi nu sunt deloc bisericos. Doar că mi s-a făcut deodată frică. O frică animalică, care îţi şopteşte şuierat că de o exista iad, acesta este prea frumos pentru fiinţa cu două picioare ce îşi spune om. Revenit din şoc mi-am dat seama că Moldova mea, această ţărişoară frumoasă, cu oameni harnici, buni, ospitalieri nu mai este demult “o gură de rai”. E o junglă umană condusă de legea celui puternic şi bogat. Nici nu ştiu cum am reuşit să supravieţuiesc pe acest “picior de plai”. Sincer, în acest moment mă bucur că am plecat, iar copiii mei vor creşte într-o ţară ceva mai civilizată - o idee mai civilizată.

-

Apoi, fără să vreau, am retrăit ura pe care am simţit-o acum un an. Cineva apropiat mie a fost bătut cu bestialitate de niste descreieraţi. S-a întâmplat într-un sat uitat de Dumnezeu, într-o ţară uitată de Dumnezeu, adică Moldovioara noastră. Nişte derbedei, exact ca bestia din cazinou, l-au luat la bătaie pe un cetăţean. Când alţii au încercat să-l scape, nenorociţii au sărit şi pe ei. Erau trei împotriva a 9 sau 10 animale. Nimeni nu a mai sărit să aplaneze cumva conflictul. Nimeni nu a sunat la poliţie. Nici nu avea rost: oricum nu veneau. Ţara nimănui. Cei mulţi i-au snopit în bătaie pe cei puţini. Unul dintre cei trei şi-a pierdut cunoştinţa, a fost dus a doua zi la spital. S-a ales cu comoţie cerebrală, coaste rupte. Animalele săriseră cu picioarele peste capul lui. Cum credeţi cine stă în puşcărie pentru asta? Nimeni. Cum credeţi ce va păţi animalul care a lovit femeia din cazinou? Pun şi eu o întrebare retorică.

-

Dar să revenim un pic şi la fata sechestrată în plină zi, în centrul Chişinăului. Căci ni s-a servit o explicaţie cusută cu aţă albă. Chiar şi aşa voi lua de bune poveştile cu zmei despre cum amărâtul de funcţionar, dintr-o primărie amărâtă a fost lipsit de banii pentru pâine, 700 de euro. Trecem şi peste aspectul că un bărbat însurat “a cătăit” - a se citi “a plimbat” - o pipiţă cu maşina, deşi o cunoscuse de curând. Cam atât. Nu putem înghiţi cuvintele purtătorului de cuvânt al Comisariatului General de Poliţie: “acţiunile poliţistului au fost în conformitate cu legea”. Adrian Jovmir, cu tot respectul pe care ţi-l port, nu ai voie să-ţi murdăreşti numele în halul acesta. Nu poţi să-l acoperi pe nemernic. Ai grijă. Ceea ce a făcut poliţistul se numeşte sechestrare de persoane şi se pedepseşte cu ani buni de puşcărie.

-

Numai în evul mediu, cei care se considerau victime ale unui furt şi aveau suficienţi bani, îl luau pe aprod în şareta lor albă, îl căutau pe presupusul învinuit şi, de faţă cu aprodul, îşi făceau dreptate: fie îl băteau de mama focului pe sărman, fie îl băgau la ocnă până se dovedea că… nu furase el. Nu suntem în perioada fanariotă. Avem legi, reguli. Un sărac de funcţionar nu poate să-şi ia propriul aprod, scuze, poliţist şi să-şi facă dreptate cu mâinile lui. Nu se încadrează în nicio normă legală, regulament, ca un civil să participe atât de activ la o reţinere. Ori poate am greşit eu când am zis că moldovenii sunt laşi? Acest domn Cristal mi-a demonstrat că atunci când vrea, moldoveanul poate fi curajos. Aşa că a ajutat poliţia să prindă cel mai feroce criminal din Moldova. Aşteptăm să fie decorat. În plus, poate fi înaintat din partea Moldovei la premiul Nobel pentru matematică. A găsit un răspuns la o problemă imposibilă: cum să ai un salariu de funcţionar, dar să reuşeşti să-ţi cumperi ditamai limuzina?

-

Coincidenţă sau nu, astăzi am aflat că un cetăţean rus, reţinut de poliţie pentru că ar fi creat răzmeriţă în Chişinău, a reuşit să fugă la Moscova. Bravii noştri judecători l-au lăsat să plece din închisoare, trecându-l în arestul la domiciliu. Atât l-au mai văzut. Peste câteva zile, rusul le-a transmis la mişto autorităţilor din Moldova că va trece în vizită prin Chişinău. Probabil la fel cum a fugit: prin Transnistria, prin Ucraina. În condiţiile în care hotarele ne sunt găurite ca o sită, cum mai putem fi primiţi în Uniunea Europeană? Asta este Moldova, asta este ţara în care fiecare îşi face dreptate. Nu e o ţară, ci o junglă. Cel cu bani şi pile scapă, cel care fură o pâine înfundă puşcăria. Exemple avem de la cine să luăm. Toţi cei din vârful lanţului trofic, marii baştani politici, cu milioane în conturi, ne-au demonstrat că pot fura liniştiţi. Nimeni nu-i deranjează. De ce peştii mai mărunţi nu ar încerca să facă la fel? Din păcate eu nu văd nicio scăpare. La capătul tunelului nu este luminiţa, ci trenul care vin înspre noi cu mare viteză.