Starea reală a lucrurilor se conturează cel mai bine atunci când este  prezentată în comparaţie. Situaţiile statistice sunt cele mai indicate în acest sens deşi nu întotdeauna cantitatea presupune neapărat şi calitate. Există însă nişte indicatori de performanţă aprobaţi şi testaţi la nivel global care pot face mai multă  lumină.

Deşi în ultimii ani s-a înregistrat o creştere a numărului de publicaţii cu grafie latină din colecţiile bibliotecilor publice ponderea acestora încă rămâne mult sub aşteptările beneficiarilor serviciilor bibliotecare.

Fondul total de publicaţii gestionat de bibliotecile publice  este de17008,1, inclusiv 7716,2 (sau 45,4%) în limba română cu grafie latină şi chirilică.  Din cele 7716,2 exemplare în limba română, 3408,9 sunt în grafie chirilică şi 4248,1 în grafie latină. Deci, literatura în limba română cu grafie latină constituie 25,0% din fondul total de publicaţii disponibile în  bibliotecile publice şi 55,0% din fondul de publicaţii în limba română. După 20 de ani de la revenirea la grafia latină cifra rămâne destul de nesemnificativă. Conform situaţiilor statistice de la finele anului 2010, cele mai mici cote de publicaţii cu grafie latină au fost raportate de bibliotecile raionale Drochia 7,1% din fondul total şi 14,5 din fondul de publicaţii în limba română; Edineţ  cu 10,8%  şi respectiv 25%; Rîşcani cu 14,9 şi respectiv 33,3; Floreşti cu 18,9 şi respectiv 31,8.

Comparată cu situaţia bibliotecilor la nivel internaţional şi cu recomandările forumurilor internaţionale care au tangenţe cu domeniul bibliotecar situaţia bibliotecilor din ţara noastră apare destul de ştearsă. Acum câţiva ani a fost realizat un  studiu internaţional privind statistica de bibliotecă  „International  library statistics: trends and commentary based on the Libecon data” (Statistica internaţională de bibliotecă: tendinţe şi comentarii bazate pe datele LIBECON).   Invoc doar câteva cifre pentru a vedea cam pe unde este locul bibliotecilor din Moldova.

Calitatea şi gradul de actualizare a resurselor info-documentare pot fi verificate prin indicele mediu de înnoire a fondului, calculat prin raportarea fondului total de publicaţii la achiziţiile pe parcursul anului de referinţă. IFLA-UNESCO  recomandată  înnoirea fondului o dată la 7-10 ani. Media pentru ţările Uniunii Europene este de aproximativ 17 ani. Media de la noi este de 54 de ani şi variază foarte mult de la bibliotecă la bibliotecă, precum şi de la localitate la localitate: de la 14 ani în Chişinău la 186 ani în Taraclia sau  176 ani în Edineţ.

IFLA-UNESCO recomandă ca rată optimă de achiziţii per capita 0,25 publicaţii sau 250 pentru 1000 de locuitori. Cifra înregistrată în bibliotecile publice din ţară în anul 2010 a fost de 0,88 sau 88 cărţi la o mie de locuitori.

Daca  luăm un indicator foarte important ce demonstrează, care este grija statului şi a organelor finanţatoare locale faţă de cetăţeni şi anume cheltuieli pentru achiziţia de carte per capita, acesta variază de la  64,27 euro în Danemarca la 0,68 în Bulgaria, 0,61 în România, 0,58 în Turcia, şi 0,35 la noi.  Media indicatorului  cheltuieli total pentru întreţinerea bibliotecilor per capita în ţările Uniunii Europene  este de 14,71euro per capita,  la noi  aproximativ 21,8 lei sau 1,5 euro.

În ultimii ani bibliotecile din mai multe ţări  folosesc pentru a stabili necesarul de resurse financiare pentru achiziţia de publicaţii următoarea formulă: numărul total al populaţiei ţintă  înmulţit cu rata medie anuală a achiziţiei pe cap de locuitor (0,25) şi înmulţit cu preţul mediu al unei publicaţii. Făcând calculul de rigoare fiecare bibliotecă poate şti de cât are nevoie pentru achiziţia de publicaţii pentru anul viitor. Cât va primi?  Este altă întrebare care depinde de mai mulţi factori, dar şi de abilitatea bibliotecarului de a negocia minimul necesar şi a demonstra organelor finanţatoare importanţa resurselor info-documentare pentru comunitate

Există un proiect prin care în anul 2012 cei 7 lei  pe cap de locuitor recomandaţi pentru achiziţia de carte vor fi divizaţi în felul următor:  aproximativ 3 lei centralizaţi la nivel naţional şi 4 lei  gestionaţi la nivel local. Care vor fi rezultatele rămâne de văzut. Vera Osoianu

 


Filed under: biblioteci