Putem spune că data de 20 septembrie 2011 este, pentru Republica Moldova, o zi istorică. E pentru prima oară în ultimii ani când se ia o decizie nepărtinitoare, o decizie care are la bază legea fundamentală – Constituția. Ghimpu s-a înhăitat cu Plahotniuc pentru a-l face pe Lupu președinte. Acești doi bandiți erau gata să aleagă președintele cu 51 de voturi cu toate că în Constituție e scris 61.
Ce urmează e de-a dreptul banal: Ghimpu se va rățoi la Filat. Lupu și pedeul vor înghide gălușca. Mie-mi pare rău că peliștii au căzut în capcana întinsă de Plahotniuc. Chiar dacă mai sunt prinși cu mită la Primărie, chiar dacă își moaie până la cot labele în butoiul cu miere, pentru pro-românism, pentru limbă și țară, îmi sunt simpatici.
Comportamentul Peleului din ultima perioada le va eroda serios electoratul care nu prea înțelege de ce cel mai anticomunist om din țară insistă să-l facă pe comunistul al doilea – președinte. Ghimpu este un om trist, foarte trist.