De multe ori am zis, Moldova are o problemă: prea mulţi se pricep la politică. Pentru că ce reprezintă politichia pentru biata Moldovioară? Ceartă prin parlament şi televizor, zvonuri despre uniri şi trădări, chiar trădări şi, desigur, bârfă la greu. Cum să nu te pricep la aşa ceva?! În schimb, moldovenii nu vorbesc aproape deloc despre economie. Trec ca nişte ploi de vară toate ştirile alarmante despre încercările disperate ale băieţilor deştepţi să pună mâna pe ce a rămas neprivatizat. Când spun privatizat, bineînţeles am în vedere procesul în care o firmă este dusă aproape în faliment şi vândut pe bani de nimic unor prieteni, care îi vor răsplăti dacă nu regeşte, cel puţin boiereşte.

 

Mă înfioară ce pot să facă băieţii şmecheri cu economia Moldovioarei. Pe rând au rânjit hulpav spre Air Moldova, Franzeluţa, patru bănci, Bucuria, iar mai nou ASITO. Ştiţi ce mi se pare cel mai grav? Faptul că actualii politicieni, Filat, Plahotniuc, Ghimpu se fac că plouă şi flutură din pumni, ameninţând un duşman, care rămâne în continuare invizibil. Cum se poate să nu ştii cine se află în spatele acestor acţiuni, când aşa numitele “atacuri de tip raider” vin de la tipi ce au strânse legături cu statul? Rahat! Este sfidător, domnilor politicieni, să anunţi ce s-a întâmplat şi să declari senin că nu cunoşti cine orchestrează totul! În acelaşi timp, e al naibii de ciudat cum se face că nimeni nu este săltat de procuratură, poliţie pentru acest “furt”. Da, furt, căci ce înseamnă aceste atacuri? Pur şi simplu încercarea şmecherilor deocamdată anonimi de a le şuta unora afacerile. Şi nu contează de la cine fură, stat, grupuri de acţionari…

 

Când l-am întrebat pe un jurnalist român ce s-a întâmplat cu democraţii de pe vremea lui Constantinescu, de ce România a revenit în zona roşie-roz a lui Iliescu, ştiţi ce mi-a spus? Că în timp ce Constantinescu şi cu vreo câţiva politicieni, fără viziune şi rădăcini în realitate, “conduceau” ţara, băieţii deştepţi de sub ei furau în neştire. Vindeau companii, vindeau fabrici, uzine îşi ridicau imperii financiare, sugând de la stat. Deşi mi-e greu să-l compar pe Constantinescu cu Filat, se vede de la o poştă că situaţia se repetă în Moldova. Şi este atâta nesimţire, iar şmecherii fură cu atâta tupeu, încât îţi vine să te duci în faţa Guvernului, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, iar pe un banner mare, mare să scrii cu litere de-o şchioapă: “Stop, bre, nu mai furaţi!”

 

PS: Ţin minte că domnul Filat avuse într-o campanie electorală nişte spoturi publicitare cu “stop corupţie, start reforme”. Eu cred că între timp a cam încurcat butoanele.