După câteva luni intense de pregătire şi desfăşurarea pe parcursul a cinci zile, prima ediţie a Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii şi-a închis porţile şi acum urmează un răgaz pentru bilanţuri, analize, discuţii, etc din care vom trage cu toţii învăţămintele ce se impun, dar şi idei pentru şlefuirea până mai aproape de perfecţiune a ediţiilor viitoare.
Ecourile ce răzbat de pretutindeni din ţară sunt mărturia faptului că ideea a prins. În majoritatea localităţilor în organizarea manifestărilor din cadrul FNCL s-au implicat de la organele decizionale locale la simpli cititori iar aceasta este chezăşia faptului că seminţele ideii au nimerit într-un sol fertil şi că această iniţiativă are loc de creştere şi de afirmare.
Prima ediţie a Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii, care are toate şansele să pună baza unei tradiţii de lungă durată este importantă prin faptul că a pus şi baza unei noi modalităţi de comunicare bibliotecară, axată pe utilizarea tehnologiilor moderne de informare şi comunicare şi în special a instrumentelor Web 2.0. Practic toată mobilizarea, toate relaţiile specialiştilor de la Biblioteca Naţională cu bibliotecile raionale şi municipale – centre metodologice de nivel teritorial din republică, în perioada de organizare şi desfăşurare a festivalului, s-au consumat prin utilizarea tehnologiilor moderne de informare şi comunicare. Excepţie a constituit etapa de început cand pentru o mai mare siguranţă, că va ajunge la destinatari, scrisoarea Ministerului Culturii în adresa Consiliilor raionale, municipale, orăşeneşti, a Direcţiilor/secţiilor cultură şi a bibliotecilor publice raionale, municipale, orăşeneşti despre organizarea primei ediţii a Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii şi îndrumarul metodologic elaborat cu această ocazie au fost trimise prin poşta tradiţională.
În rest toate materialele mai importante, inclusiv varianta electronică a materialelor menţionate mai sus au fost plasate pe pagina web a Bibliotecii Naţionale http://bnrm.md/index.php?lang=ro&pid=fncl, pe reţeaua de socializare Slideshare http://www.slideshare.net/cdbclub pe Blogul de biblioteconomie şi ştiinţa informării http://clubbib.wordpress.com pe reţeaua de socializare Facebook www.facebook.com , respectiv pe pagina Blogului de biblioteconomie şi ştiinţa informării de pe Facebook http://www.facebook.com/pages/Blogul-de-biblioteconomie-si-stiinta-informarii/142586482424613 şi pe pagina de pe Facebook a Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii http://www.facebook.com/pages/Festivalul-Na%C8%9Bional-al-C%C4%83r%C8%9Bii-%C8%99i-Lecturii/265084846839706 .
Toată corespondenţa, informaţiile şi mesajele au fost comunicate prin poşta electronică. În asemenea condiţii informaţiile de mare importanţă pentru organizarea şi desfăşurarea Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii au avut toate şansele de a ajunge rapid la directorii bibliotecilor raionale, municipale şi orăşeneşti care au coordonat desfăşurarea activităţilor în teritoriu, iar prin intermediul acestora, deja prin metodele tradiţionale, si la bibliotecarii din bibliotecile comunale şi săteşti, care încă nu dispun de conectarea Internet. Bibliotecile din spaţiul rural care au asigurată conecţiunea internet au relaţionat în probleme de organizare direct cu specialiştii Bibliotecii Naţionale, responsabili de această manifestare.
Cu ajutorul instrumentelor Web 2.0 menţionate au fost difuzate afişul, logoul, machetul diplomelor (Testimoniul) care au avut menirea să asigure caracterul unitar al evenimentului. Este o experienţă nouă cand materialele promoţionale elaborate şi multiplicate în teritoriu urmează acelaş brand. Prin postarea materialelor pe reţelele de socializare, inclusiv pe slideshare bibliotecarii au putut prelua experienţele altor colegi, citate despre carte şi lectură, materiale despre procesul literar contemporan, informaţii despre apariţiile editoriale noi, etc. O experienţă nouă a fost plasarea pe slideshare http://www.slideshare.net/cdbclub/topul-celor-mai-citite-10-ri-2010
a Topului celor mai citite 10 cărţi ale anului 2010 imediat după ce au fost cunoscute rezultatele. Bibliotecarii din teritoriu au avut posibilitatea de a-l prelua şi prezenta în cadrul activităţilor organizate. În lunile iulie-august, prin utilizarea instrumentelor menţionate mai sus, bibliotecarilor din teritoriu au fost communicate peste 200 de materiale şi informaţii în ajutor organizării festivalului.
Tot on line a fost colectată informaţia pentru concursul Scriitorii cu cele mai multe întâlniri cu cititorii.
A fost o experienţă nouă şi a fost interesant de urmărit cum bibliotecarii se învaţă a comunica şi activa, folosind oportunităţile oferite de tehnologiile moderne. Pentru cei care au asimilat aceaste experienţe, beneficiile sunt enorme: promptitudine, eficienţă, transparenţă, etc fără nici un fel de costuri suplimentare.
Această manifestare de proporţii a fost mai presus de toate şi o linie clară de demarcare între nou şi vechi, în activitatea metodologică, între medodele tradiţionale de comunicare profesională şi cele moderne. A demonstrat mai clar, decât oricând, că perioada când specialiştii Bibliotecii Naţionale cutreierau prin ţară cu lucrările metodice “în spate” a apus pentru totdeauna. În toate aceste zile cât a durat pregătirea Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii aproape că n-a fost utilizat telefonul şi ne-am apropiat de el numai pentru a răspunde apelurilor locale sau la cele din teritoriu. În rest toată activitatea, toate relaţiile “face to face “ cu computerul: de la director la pictor, de la pictor la director, de la director la Direcţia Cercetare şi dezvoltare în biblioteconomie, de la noi la directorii bibliotecilor raionale, municipale, orăşeneşti şi toate celelalte biblioteci publice conectate la reţeaua globală inernet. Avem dovada clară că altele sunt metodele moderne prin care trebuie şi putem comunica. Majoritatea directorilor bibliotecilor raionale, municipale, orăşeneşti au făcut faţă provocării şi au demonstrat că au acceptat schimbarea şi învaţă încet noile metode de comunicare cu lumea. Spre marea satisfacţie sunt şi din acei care încearcă să alerge înaintea locomotivei. A fost o revelaţie să urmărim cum Maia Bălan, şefa bibliotecii comunale Bilicenii Vechi imediat după plasarea pe Slideshare a prezentării PowerPoint Topului celor mai citite 10 cărţi ale anului 2010 a preluat prezentarea, a ajustat-o concepţiei proprii de prezentare, a selectat muzica potrivită şi a plasat-o pe site-ul bibliotecii şi pe Facebook. Departe de orice imaginaţie asemenea promptitudine, în alt format, decât cel virtual.
Sigur, au fost şi câteva biblioteci raionale care n-au prins firul. Unele pe motiv că n-au conectarea internet sau n-au viteza necesară, altele poate din lipsa abilităţilor necesare, dar n-au fost mai multe decât degete la o mână. Şi apoi până la urmă majoritatea contează.
A fost nevoie de acest examen pentru a ne convinge că putem activa la fel de bine în condiţiile noi, impuse de Era Digitală. Problema care s-a reliefat mai bine, ca oricând anterior, este potenţialul tehnologic al bibliotecilor. Practic s-au limpezit lucrurile în bibliotecile municipale şi raionale. Cu unele excepţii, avantajele informatizării nu mai sunt străine pentru această categorie de biblioteci. Bibliotecile comunale şi săteşti care au în dotare computere dau semne de nerăbdare şi pe alocuri o i-au înaintea bibliotecilor raionale. Marea problemă o reprezintă bibliotecile din spaţiul rural care încă rămân în urmă şi care sunt dovada graitoare a inegalităţii digitale tot mai evidente dintre spaţiul urban şi cel rural. Şi aici apare iarăşi în prim plan (a cata oară?) importanţa unui proiect de informatizare a bibliotecilor publice din spaţiul rural. Rezolvarea problemei cu puteri proprii va fi anevoioasă şi de lungă durată. În aceste condiţii proiectul Global Libraries al Fundaţiei Gates care a salvat bibliotecile publice din ţările din imediata noastră apropiere România, Ucraina, Polonia, Bulgaria etc ar fi şansa bibliotecilor de a-şi moderniza activitatea şi a face faţă exigenţelor impuse de noile realităţi. Prin organizarea primei ediţii a Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii, bibliotecarii moldoveni au demonstrat că pot face faţă provocărilor erei digitale şi că pot continua drumul în rand cu celelalte popoare dacă vor fi ajutaţi să treacă prăpastia ce ne desparte de lumea mai avansată. Bibliotecarii din Moldova au nevoie de puţin ajutor pentru a fi propulsaţi mai în faţă şi de un model de modernizare, iar fundaţia Gates care investeşte de mai mulţi ani în modernizarea bibliotecilor de pe diferite meridiane a acumulat deja experienţa necesară în acest sens. Să sperăm că Fundaţia Gates va avea motive să răsfrângă asupra noastră maxima lui J. Galsworthy “Imi place sa ajut oamenii care se ajuta singuri.”
Pe parcursul organizării festivalului s-a conturat mai accentuat o problemă mai veche ce ţine de cultura dialogului, şi în special de cultura comunicării în spaţiul virtual. Noi venim dintr-o realitate unde cultura dialogului n-a fost la cel mai înalt nivel. Sunt lecţii pe care încă urmează să le învăţăm. Atunci când primeşti un mesaj sau material on line trebuie să comunici recepţionarea acestuia. Altfel cel care trimite informaţia rămâne în neştire dacă aceasta a ajuns sau nu la destinatar. Pentru mesagele şi materialele anexate la posta electronică nu este nici o problemă să faci “replay” şi să comunici recepţionarea, cu blogurile şi reţelele de socializare este şi mai uşor, acestea permiţând feedback-ul. Dar aceste lucruri se pot învăţa foarte uşor.
Aceste însemnări şi impresii sunt mai mult o invitaţie la o discuţie on line, despre această primă ediţie a festivalului, rezultatele căreia ar putea contribui la o mai bună organizare a ediţiilor viitoare, pentru că cei care au subscris cu toată seriozitatea acestui nou proiect vor începe pregatirile pentru ediţia ce urmează, începând de pe acum.
Chiar dacă idea nu-i originală s-o adaptăm situaţiei: Festivalul s-a terminat! Trăiască Festivalul!
Vera Osoianu
Filed under: Festivalul Național al Cărții și Lecturii
