Astăzi, pentru prima dată în viaţa mea ascultînd imnul ţării am înţeles adevăratul sens al acelor cuvinte. Nu am plîns, însă mi s-a făcut ruşine. Mi s-a făcut ruşine că trăiesc printre atîtea persoane, care pe lîngă faptul că ne inundă de prostie se mai încumetă să afirme că limba care o vorbim este moldoveneasca. Mulţi din cei care au luptat pentru limba română au murit degeaba, deoarece tot mulţi sunt cei care acum spun că limba lor este limba moldovenească, ci nu limba română. Astfel, putem constata că acele persoane au murit pentru o limbă care acum oamenii nu doresc să o vorbească. Moartea lui Ion şi Doina Aldeateodorovici a fost năprasnică la fel ca şi moarte multor alte persoane ilustre. Au fost în van lacrimile şi rugăciunile oamenilor, ca în cele din urmă, să avem pustietate şi nenumărate dispute fără vreun oarecare rost, căci pentru mine totul e evident: vorbesc româna.Limba este ceea ce reprezintă fiecare popor iar atunci cînd nu îţi ştii limba, ce te reprezintă? Cine eşti tu şi ce cauţi pe acest plai dacă nu-ţi ştii graiul? ”Pentru ea e bolta mai albastră, pentru limba, pentru limba noastră”- aşa se spunea într-un cîntec. Apare însă o întrebare, pentru care limbă? Vreau să celebrez sărbătoarea „Limba Noastră”, însă din păcate nu ştiu care e limba mea.
Mulţi spun că suntem săraci, însă nimeni pare-mi-se nu ştie că noi suntem cu mult mai săraci decît ei au crezut.
Din 31 august 2010
