Evident am uitat nushce in frigider si cand am deschis usa sa pun bomboanele de la Bucuria, am gasit crocodili :) . Asa ca, descarc poze, desfac bagaje, curat frigiderul, am fost pana la magazin dupa apa si alimente alimentare :) , am tras un dans in fata oglinzii, daca tot am descoperit niste melodii noi pentru mine :) . E un fel de ritual :) .
Nu stiu cat am lipsit. Parca am plecat de tot si m-am intors pentru totdeauna…
Garsoniera mea m-a intampinat cu dor. Am scos cartile pe care le-am cumparat de la Chisinau, am pus cele doua rochite noi (ăi, cumparati, ăi, de la Iuvas ;) ) pe umeras, maioneza in frigiderul deja curat.
Florile – vii, vreo doi gandaci – la fel. Cum respect dreptul oricui la viata, le-am facut un culoar de trecere si i-am manat ca pe boboci, pana afara :) . Sa se mai duca si pe la vecini :) . Ca eu m-am intors acasa.
Capul – pe loc, inima la fel. Vodafone deja imi trimite mesaje obscene. Cand ma duc maine sa platesc factura, le zic ca renunt la ei, sa-i zadar :) .
Din absolut fiecare vacanta ma intorc cu niste lectii de viata. O sa mai povestesc eu …
I. m-a intrebat de ce am ales Moldova ca sa fac concediul.
Pentru ca de fiecare data cand ma duc incolo, gasesc tot mai putini si mai putini oameni. Asta e viata. Si nu ma refer la oameni in general, ca nu ma duc sa fac recensamantul. Ma refer la rudele mele, prietenii de familie, care, an de an, se imputineaza. O matusa de-a mea e foarte bolnava. Ne-am dus la ea fara sa-i spunem ca mergem in vizita, ca sa nu omoare juma’ de gradina zoologica ca sa ne primeasca. Atat de prost s-a simtit ca avea doar saltison proaspat facut (toba), placinte, paine proaspat coapta si dulciuri, incat ne-a facut o vizita la Chisinau, peste cateva zile. Cu daruri si tot ce inseamna matusa mea.
Nu ma plang ca-i vad rar, pentru ca nici eu nu ma duc prea des, ca sa nu stric placerea de a gasi, descoperi, simti… De fiecare data ma simt ca atunci cand te muti intr-un cartier nou, si dupa ce descarci bagaje si muti cat de cat niste lucruri din drum, iesi sa vezi unde e magazinul, unde e piata, ce transport merge, cat de aproape e “miscarea”.
Ieri am iesit sa-mi iau ramas bun de la strazi. Licurici, biblioteca, havuzul … am mers prin tot centrul, am intrat in cateva librarii. Teatrul de opera si balet, benefis, arina, patria … Multe amintiri, am zambit la doi copii gemeni megablonzi, murdari de inghetata, cu dinti lipsa care se prapadeau de ras langa magazinul Aureola.
Piata centrala – “NE FERIIIIM !!!” Vedeti, oamenii moldoveni, uniti, se feresc. Cand stii ca si altii se feresc, te feresti si tu, ca vrei sa faci parte dintr-un grup organizat, cu un lider, nu :) ?
De maine, o iau de la 0. Sunt noua, odihnita, iubita, in siguranta, plina de viata, plina de vyna.
Am atatea de facut, de maine, ca azi, papusile inca se odihnesc:).