S-a întâmplat acum 6 ani şi jumătate. O zi de mai, o frumoasă şi însorită zi de 3 mai mi-a schimbat viaţa. Pe atunci nu ştiam acest lucru. Ceea ce ştiam era că îmi căzuse tronc fetiţa pe care o cunoscusem. Era firavă, gingaşă, ca o floare de primăvară. Avea părul strâns într-o codiţă micuţă, iar asta îi făcea capul foarte delicat. Era extrem de feminină, extrem de gingaşă, după cum am zis. Cel mai important, însă, erau ochii. Ochii aceea mari, albaştri, profunzi şi curioşi ca de copil. Ochi care păreau să nu se termine. Ulterior gluma mea, preferată şi de ea: jumătate din faţă, numai ochi. Nu ştiu cum s-au îndrăgostit alţii, dar eu ţin minte că văzând-o atât de delicată am vrut imediat s-o iau sub aripa mea protectoare. S-o apăr de greutăţi, bandiţi, sărăcie, să ştiu că zâmbeşte mai mult, mult mai mult decât e tristă.
Primul semn că iubeşti pe cineva este faptul că îţi place să-l pomeneşti în conversaţii, spune parcă Mirona, eroina Cellei Serghi. Eu ştiu care-i al doilea, să vrei să afli cât mai multe despre ea. Să o asculţi vorbind mult, mult. Aşa am aflat că un chip delicat ascunde o personalitate puternică, impresionantă. Ce este impresionant, veţi întreba? Faptul că îi place să înveţe şi să devină tot ceea ce îşi propune. Când am făcut cunoştinţă era studentă la filologie, care îşi încerca norocul în ale jurnalismului. Astăzi este JURNALISTĂ. A izbutit să-şi atingă un vis, totul prin muncă, talent. Munceşte în televiziune, poate aţi văzut-o, poate nu dacă sunteţi în Moldova. Contează mai puţin. Cert este că norocosul în toată această afacere sunt eu. Nu poate să nu tresalte orgoliul meu de bărbat care are o soţie şi frumoasă, şi deşteaptă, şi care mă iubeşte. Dacă n-aş fi în această ipostază, mi s-ar părea un clişeu din literatura, dar nu este. Trăiesc un vis şi de asta sunt fericit.
Apropo, am mai descoperit un semn că o iubesc. Faptul că îi văd numele peste tot. Ştiu tractoare, utilaje care se numesc Maya. Triburile Maya, zeci de localităţi din întreaga lume au fost numite, desigur, după ea. Cel mai cunoscut cântec compus de moldoveni îi conţine numele. Cu siguranţă aţi auzit refrenul: Maya-hiii, Maya-hooo. Sunt obsedat? Nu, îndrăgostit. Urmarea logică a acestei iubiri a fost următoarea: fix cu un an în urmă, într-o extrem de fiebinte zi de 7 august noi am spus DA. Practic, am făcut ceea ce puteam să fac încă din prima zi când ne-am cunoscut. Aşadar, ce-i trebuie omului pentru fericire? Să iubească şi să fie iubit. Eu le am pe ambele. Nu bănuiam nici cu spatele acum un an, dar astăzi sunt extrem de fericit că pot să o prezint lumii: “faceţi cunoştinţă, Maia, soţia mea”.