Pe 27 august Republica Molodova împlinește 20 de ani de independență. Din păcate societatea nu este ”sensibilizată” suficient sau pregătită cel puțin la nivel informativ despre marele eveniment care urmeaza. Desigur că printre știrile despre scandaluri politice cu păpușari, contrabandiști și unchi grijulii am văzut și știri despre parada care urmeaza să se desfașoare. Din păcate nu vedem aici, la noi acasă, o pregătire minuțioasă care ar apropia sărbătoarea noastră ca grandoare de 4 iulie sărbătorit de americani. Nu ne ajung bani, patriotism si imaginație. Și foarte puțini sunt cei care încearca să gasească bani ca să organizeze o adevărată sărbătoare sai cel puțin să alimenteze acel patriotism care devine din ce în ce mai firav din cauza inacțiunilor celora pe care noi i-am adus la cîrma statului plini de speranțe. Există excepții, spre exemplu ziarul ”Timpul” pe lîngă o serie de articole despre problemele cu limba încearcă să determine care sunt în viziunea utilzatorilor de internet 10 personalități ale anilor 1991-2011. O să fiu sincer curioasă să văd cine în viziunea cititorilor acestui ziar sunt cei care au să intri în istoria țării. Eu am avut o adevărată dilemă în a determina pentru mine care sunt acei 10 oameni deosebiți care timp de 20 de ani ne-au făcut să pronunțam cu mîndrie ”Sunt din Republica Molodova, țara în care …”. Dacă încercăm să ne referim la politică e sănătos să recunoaștem că timp de 20 de ani nu am fost fericiții concetățeni a unui adevărat lider politic care ar fi încercat să aducă țara la un mal dintre torentul pe care plutim între trecutul sovietic și viitorul democratic. A fost guvernul Sturza, care a schimbat imaginea statului nostru cel puțin pe plan intenațional, l-am avut pe Mircea Druc, care a încercat să înființeze, la nivel embrionar atunci, structuri importante ca armata sau poliția, oameni cu idei mari dar care nu au rămas mult timp la guvernare. Un respect deosebit îl stîrnește Ilie Ilașcu, care a luptat pentru un ideal, a suferit pentru el, dar nu renunțat. Deci, sunt cîțiva care au făcut o încercare sinceră în 20 de ani să lupte, să acționeze. Dar pentru mine lista se termină aici, nu am avut și nici nu avem oameni suficienți de pătrunși de dragostea de neam care să ajungă în fruntea statului și să acționeze sigur pentru binele comun al statului. La nivelul cultura însă avem ce spune lumei întregi. Doina și Ion Aldea-Teodorovici, care au cîntat dorul și dragostea de țară cu atîta simțire încît pe fundalul muzicii lor suntem iarăși pătrunși de dragoste și mîndria pentru neamul nostru. Poeți ca Grigorie Vieru, Leonida Lari sau Dumitru Matcovschi. Mie îmi place mult și Lorina Bălteanu, deși poezia ei nu a pătruns în mase. Nu putem uita ca am crescut pe poveștile cu Guguță a lu Spiridon Vangheli și că Druță a fost prozatorul care a reflectat în romanele și nuvelele sale felul nostru de a fi.Maria Bieșu rămîne una dintre cele mai talentate cîntărețe de operă pe plan internațional. Lista poate fi continuată. Suntem o mînă de oameni printre care au apărut adevărate talente. Nasc și la Molodva oameni. Însă sunt puțini cei care ne alimentează mîndria națională. Fiindcă în absența unor adevărațți lideri turma umană, numită Republica Molodva s-a cam împrăstiat, iar…cei rămași acasă nu prea pot să aștepte multe nici de la sărbătoarea care probează că de 20 de ani Noi suntem, și că ne mîndrim cu asta.
DIN BLOGURILE MOLDOVEI