De-i frig, de plouă, de bate vântul politica mare, adevărată, criminală își continuă cursul firesc în cercurile ei înalte și selecte.
Ceea ce se întâmplă în vârful piramidei e foarte departe de muritorii de rând, la propriu și la figurat.
Faptul că doi oameni care ieri se declarau dușmani de moarte, azi își aranjează cravatele, pentru viața politică e ceva în firea lucrurilor.
Iar cei care se arată „șocați” de întorsătura evenimentelor, dau dovadă de precaritate intelectuală sau infantilism.
Fiecare din noi, indiferent de gradul lui de înțelegere a valorilor junglei politicii moldovenești are unele preferințe, simpatii.
Are un politician, ideile și viziunile căruia corespund mai mult sau mai puțin cu propriile-i teze.
Dacă politicianul care-ți este cel mai puțin antipatic și pe care, respectiv l-ai votat, o ia razna și-o apucă pe căi greșite (nu pentru că e el dement, ci pentru că așa-i dictează regulile jocului în care a intrat), e foarte simplu ca tu, în calitatea ta de fost simpatizant al acestuia să spui: „da, am greșit în privința lui”. Și să te retragi frumos și corect din cursă.
Nu, moldoveanul cu mintea lui închistată și plină de prejudecăți nu va proceda niciodată astfel.
La noi e foarte greu, spre imposibil cu recunoașterea greșelilor proprii.
Cei care îl venerează pe Filat (au tot drepul), acum când disting clar fața adevărată a acestuia încearcă cu disperare să-i justifice acțiunile și-i înalță în continuare ode, nu pentru că gândesc astfel, ci pentru că le este rușine să recunoască că au greșit.
Și pentru că există alți tâmpiți care vor spune: „aaaaa, ți-am zis eu că Filat e așa și pe dincolo”.
Și unii și alții îmi par deopotrivă de proști.
Ceea ce se întâmplă în țara mea începe să fie peste puterile mele.
Culmea e că nu politicienii îmi provoacă sila supremă, ci gloata de lingăi care invadează toate site-urile și care se ceartă pe toate forumurile și pe toate gardurile.
Și-s patrioți numai după cum bate vântul.
Dezgust…
