Fumatul povestit celor mici

Eu de obicei scriu la teme universale ca să fiu citit de un public foarte larg. Adică eu am avut vizitatori chiar și din America. Posibil că asta o fost Mihai, dar mie îmi place să cred că asta oameni de la NASA atunci când eu am scris tangențial despre extratereștri.

Postarea asta o să fie, însă, despre un om care o fumat ocazional, apoi regulat, apoi o lăsat. Eu nu insist că aici ciclul s-o încheiat pentru ceea ce o urmat – încă nu s-o întâmplat.

El o încercat să fumeze ca să vadă cum e asta. De câteva ori. Apoi încă câteva. Apoi el o descoperit că asta ucide timpul bine. Adică literalmente – viața-i prea lungă și o bună parte din timp trebuie ucisă oricum. Adică omului îi e greu să nu facă nimic. Așa că fumează. Sau oamenii sunt obișnuiți să facă mai multe lucruri o dată pentru că nu vor să piardă timpul făcând doar un lucru. De exemplu în tinerețe asta putea fi făcutul lecțiilor ascultând muzică sau jucatul la computer împreună cu mâncatul. Deam care și ce copilărie o avut. Cu timpul oamenii consumă mai mult, mai ales că economia cere asta. Și mulți oameni cât vorbesc – beau cafea și fumează . Fac 3 lucruri o dată. Și n-ai impresia că stai total degeaba și mâinile se mișcă.

Oamenii încep cu a fuma în timpul discuțiilor, dar ajung la a discuta în timpul fumatului.

Merji să fumăm?

Pe parcurs el s-a obișnuit cu fumatul. Dar oricum fuma numai țigările altora. Pe parcurs el s-a obișnuit și mai mult cu fumatul. El a început a achiziționa propriile țigări. El fuma mai des. Nu neapărat tot mai des. Dar tot mai sigur. Câteodată el era deranjat de senzațiile de dimineața, durerile de cap de uneori și de oboselile de la etajul 4. El a încercat să nu fumeze. Dar peste câteva ore el vroia să fumeze și fuma. De mai multe ori. Pentru că în adâncul sufletului el știa că nu are rost să lupți singur cu tine, pentru că oricum pierzi. Oamenii care cred că învinge cine se învinge pe sine îs tot mai rari. El știa puțini.

Odată, la o țigară, un coleg i-a povestit cum a lăsat fumatul. Asta în timp ce arunca o țigară și aprindea următoarea, el povestea asta. Istoria a părut interesantă. Cu pastile. Personajul taman credea în pastile. (Din buna experiență cu contraceptivele și spazmalgonu). El credea în medicină. Lui îi place când cineva face ceva în locul lui. Mai ales ceva greu. I-a plăcut și ideea ca niște pastile să lase fumatul în locul lui, iar el să se concentreze asupra chestiilor minore. N-avea el chestii majore.

A început a bea pastile. În prima zi nu prea vroia să fumeze. Dar fuma. Era obișnuit, totuși. A doua zi mai puțin. Până când în a 4-a zi a fumat doar o țigară și apoi nu a mai vrut. Fix ca în instrucție. S-a cam enervat prin ziua a 7-a când după ce a mâncat mult – toți 4 din jurul său au început a fuma. Dar ei aveau motivele lor. Ei tot au mâncat mult și vroiau să fumeze. O vrut și el să fumeze. Dar mai puțin decât înainte. Mult mai puțin. Iar când a ieșit afară – i-a trecut.

Prin a 9-a zi el a avut cold-feet. El a văzut asta în filme de multe ori. Înainte de nuntă, când cineva credea, că cel puțin pe hârtie, urma să facă sex doar cu o persoană tot restul vieții – ap se speria și fugea. Aici el s-a gândit că parcă i-i jale să renunțe la țigări pentru restul vieții. Mai ales că s-a obișnuit cu ele. Apoi el a extrapolat și a decis că nu ar vrea să renunțe pentru restul vieții la libertatea de a nu fuma. Eventual el putea să le alterneze. Dar asta pe urmă.

Lui i-a stat mai ușor când a văzut grupuri bine organizate de oameni care își ziceau Hai ș-om fuma de prea multe ori pe zi. Și fumau. Da el se bucura că nu face același lucru de fiecare dată fără nici un folos. Sau chiar mai rău. El nu mai era obligat să o facă. El putea și să fumeze, dar acum putea să-și permită și să nu fumeze. Acum el putea să-și permită să nu fumeze cu toți împreună de fiecare dată când niște timp trebuia ucis sau, mă rog, apărea necesitatea.

El se simțea ok. Dar pe lângă asta simțea și o anumită mândrie. Mândrie pentru că a avut foarte multă voință. Suficientă voință încât să cumpere pastile și să le bea.

Să privești cum alții ucid timpul – tot e o bună ucidere de timp. Iese mai ieftin și cum zic medicii care nu fumează – mai sănătos.