Câştigăm puțin – cheltuim mult!
Alexandru BÎTCĂ pentru Jurnal de ChișinăuPARADOXURI // Este o tendinţă devenită realitate. Deși sunt nemulțumiţi de salariile mici, moldovenii se pare că nu se lasă limitaţi de insuficienţa financiară și fac cheltuieli mult peste posibilitățile buzunarelor lor.
După ce-au fost mult timp vecinele sărace la „curtea” Europei, Albania i-a dat un șut Moldovei, care a clasat-o hăt pe poziția 44, adică cea mai săracă țară din Europa și, fiindcă cifrele sunt mereu de vină, conform topului Global Finance, Republica Moldova are, pentru anul 2010, un PIB de 2937 de dolari pe cap de locuitor – unul de mizerie în comparație cu cel de circa 79 de mii de dolari per capita al Luxemburgului.
Cu un gol în suflet și în buzunar, moldoveanul își înjură șefii, statul și soarta fiindcă nu-i ajung bani. Cu toate acestea, străinii, când vin în „cea mai săracă țară din Europa”, rămân uimiți la vederea străzilor ticsite de mașini, una mai sofisticată decât alta. Localurile scumpe la prețuri stau bine la capitolul clienți, iar ultimele tendințe tehnologice ne inundă rafturile magazinelor în pas cu țările producătoare. Cu un salariu mediu de un pic peste 200 de euro, moldoveanul cheltuie îndoit. Este un subiect de studiu pentru sociologi – capacitatea cetățenilor RM de a face față cheltuielilor cu un minim financiar.
De ce cheltuim mai mult decât câștigăm? „De scârbă…”
La o terasă mai lăturalnică din centrul capitalei, trei bărbați își sorbeau liniștiți berile arătându-se deranjați de arșița de afară. Întrebați de ce cheltuie moldoveanul mai mult decât îi permite buzunarul, ei răspund imediat: „De scârbă…”, după care ciocnesc sticlele și beau. Dar de unde câștigă moldoveanul bani pentru a-și mai alunga din necaz? Răspunsul vine îndată, ca pregătit: „Din jale… iacașa – îl apucă pe om o jale și mai scurge dintr-un ciorap un 20 de lei, din altul un 30 de lei și se duce să-și înece amarul într-un păhăruţ”. Amuzându-se mult de concluzia lor, bărbații golesc sticlele.
„Toți fură! Nişte hoți!”
Terenul de joacă din parcul Ștefan cel Mare roieşte de copii. Cu zâmbetul pe față și urmărind atent jocul puștilor, un bătrânel își dă și el cu părerea. „De unde au bani? Toți fură… niște hoți”, răspunde bătrânul cu o voce severă. „Scot bani buni din mită; unul care are un salariu de 8000 de lei pe lună face 10000 pe săptămână…, da’ omul cinstit ajunge la bătrânețe fără un ban pentru ziua de mâine”.
„Ne mai ajută copiii s-o scoatem la capăt”
Altundeva, pe la Poşta Veche, zeci de persoane se înghesuie să-și primească pachetele trimise din Italia. O femeie, ajutată de fiul său, cară coletul mai departe de mulțime. Femeia nu-și poate explica cheltuielile exagerate ale concetăţenilor decât prin faptul că „prețurile sunt europene, iar salariile moldovenești”. „Oricât ai avea, oricum se găsește ceva ce-ţi trebuie la gospodărie și toate sunt scumpe”, spune femeia mângâind pe cap copilul care încearcă să străbată cu privirea conținutul coletului. „Mai intrăm în datorii, ne mai ajută copiii, care lucrează la greu peste hotare – încet, încet, o scoatem la capăt”.
„Mama ei de viață!”
Un cuplu tânăr așteaptă în fața cinematografului ora la care trebuie să înceapă filmul. Băiatul, după ce inhalează un fum din țigară, ne răspunde că problema nu este atât de complicat de înțeles: „Moldoveanul nu este organizat în cheltuieli, nu ține contul banilor. Cum are bani – huzurește, cum nu mai are – se plânge pe viață”. Înainte să intre la cinema, tânărul vine și cu o concluzie: „Asta-i mentalitatea, de aici ni se şi trag toate problemele. Englezul spune – It is the life, francezul confirmă cu – C’est la vie, iar moldoveanul trăiește cu – Mama ei de viață”.
Moldoveanul nu-și declară venitul
Ion Chișlea, redactor-șef al ziarului „Economist”, afirmă că problema cheltuielilor care întrec venitul moldoveanului apare în urma faptului că cetățeanul nu arată tot ce primește: „Unul dintre factori ar fi și contabilitatea dublă, așa-numitul salariu în plic”. Conform expertului, unii bani vin din gospodăria casnică, surse care nu sunt declarate și din remitențe (bani trimiși în țară de către cetățenii moldoveni de peste hotare – n.r.). Cât despre o posibilă impozitare a remitențelor, Ion Chișlea susține că sunt doar niște zvonuri: „Dacă se va face acest lucru, țara va avea numai de pierdut, fiindcă oamenii vor căuta alte căi prin care să expedieze banii, așa ca să nu fie contabilizați, iar odată cu scăderea remitențelor, se va reduce și consumul”.
Sursa
2011-07-12 12:21:00