Biserica românească din Hagi-Curda
La Hagi Curda, sat românesc, în prezent aflat în componenţa Ucrainei, va fi sfinţită sâmbătă, 16 iulie 2011, pentru prima dată după 60 de ani, biserica românească din Bugeac.
Biserica ortodoxă "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Hagi-Curda a fost sfințită în anul 1875 de către episcopul Melchisedec Stefanescu al Dunării de Jos, în perioada când sudul Basarabiei era în stăpânirea României. Lăcașul de cult și-a îndeplinit misiunea și în perioada ocupației rusești, apoi după revenirea administrației românești.
După instalarea puterii sovietice, preotul Gheorghe (parohul din sat) și protopopul Nicolae din Ismail au fost arestați, fiind condamnați ulterior la 18 ani de detenție. La Hagi-Curda au fost trimiși apoi numai preoți de alte naționalități. În anul 1979, sub pretextul că biserica este în ruină, biserica ortodoxă românească din Hagi-Curda a fost distrusă până la temelie de către autoritățile sovietice, pe locul său fiind înălțat Monumentul eroilor sovietici.
Abia în 1995, după mari eforturi, s-a reușit reînființarea parohiei din localitate sub oblăduirea Mitropoliei Basarabiei, afiliată Patriarhiei Romane. Epitrop era Vasile Iordăchescu, iar preot a fost numit pr. Anatol Cristea.
Autoritățile ucrainene n-au recunoscut parohia pe motiv că Mitropolia Basarabiei nu era autorizată de guvernul Republicii Moldova. La 26 martie 2003, Administrația regională de Stat din Odesa a recunoscut singura parohie românească din Ucraina. În urma amenințărilor la adresa familiei sale, pr. Cristea a plecat din sat în 2005, în locul său fiind numit pr. Nicolae Asargiu, preot și la Anadol. La sfârșitul anului 2005, pr. Asargiu a plecat și el din Hagi Curda, în locul lui sosind tânărul Anatolie Curtev. În această biserică se slujește în limba română.
De-a lungul timpului, biserica a fost vandalizată de mai multe ori, iar enoriașii maltratați. Astfel, în ordine cronologică, s-au petrecut următoarele evenimente:
• 17 iunie 2003 - enoriașii bisericii au fost bătuți
• 21 iulie 2003 - preotul a fost legat de o mașină și amenintat că va fi târât până va muri
• 6 iulie 2004 - ușa bisericii a fost spartă, mobilierul a fost distrus, icoanele și podeaua au fost stropite cu motorină, iar mașina părintelui Cristea incendiată
• 9 mai 2005 - li s-a interzis enoriașilor să intre în cimitir, iar preotul a fost bătut
• 9 aprilie 2006 - preotul a fost bătut de mai multe persoane neidentificate în gara din orașul Ismail
• mai 2006 - înaintea slujbei de Inviere, niște indivizi necunoscuți au pătruns în biserica și au împrăștiat gaze lacrimogene, alungându-i astfel pe enoriașii din parohie
• 18 iunie 2006 - casa părintelui Curtev a fost atacată de trei indivizi mascați, i s-au spart geamurile, indivizii amenințând că o vor incendia
Pentru a dezbina comunitatea, Episcopia Odesei a construit în sat o a doua biserică aparținând de Patriarhia Moscovei și l-a numit în 1999 ca preot pe Alexei Grecu, un român din zona orașului Reni, fost preot la Cartal.
Hagi-Curda (Komîșivka) este un sat reședință de comună în raionaul Ismail din regiunea Odesa.
Localitatea Hagi-Curda a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bugeac a Principatului Moldovei.
După cum atestă o notație de pe Ceaslovul aflat în fosta biserică a satului, satul a fost înființat prin unirea a mai multor cătune din zonă și au format o așezare mai mare, cu numele de Frumușica. Unirea cătunelor avea ca scop apărarea localnicilor de hoardele de tătari care le prădau periodic. Odată cu ocuparea Bugeacului de către turci și tătari, satul a primit alte denumiri: Ghiolbașâi (satul din capul ghiolului) sau Hagicurda.
După Unirea Basarabiei cu Romania la 27 martie 1918, satul Hagi-Curda a făcut parte din componența Romaniei, în Plasa Fântâna Zânelor a judetului Ismail.
În anul 1947, autoritățile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Hagi-Curda în cea de Komîșivka. În anul 1954, regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în regiunea Odesa.
In prezent, in Hagi Curda locuiesc aproape 4000 de oameni, 99% dintre ei fiind romani. Scoala are aproape 400 de elevi impartiti in 11 clase, dintre care 3 sunt in limba ucraineana, restul in romana. (Ucraina nu mai recunoaste diplomele universitare din Romania, ceea ce blocheaza accesul tinerilor din sat la studii superioare.)
(Sursa: wikipedia; Romanii din Bugeac pe cale de disparitie de G. Damian si Catalin Florintiu Varzaru)
Sursa
2011-07-11 15:31:00