Noi versus ei

-  Дай покататься. Aud că se adresează niște vlăjgani de vreo 10-12 ani copilului meu de cinci ani care se dă în scrânciob.  – Eu vorbesc româna, zice băiatul meu care nu a părut nici o clipă jenat. – Дэ сэ мэ кэтэй, a urmat replica adaptată. Și cum era de așteptat, copilul meu aruncă un ”Nu” ferm, privind cu siguranță în direcția mea.  – Блин, încheie băieții, uitându-se pieziș spre mine și apoi spălă putina.

Nu vreau să par o tipă sâcâitoare care stă pe bancă și dă dezaprobator din cap. Dar la jumătate din speranța de viață trăită pot să-mi permit luxul să compar anumite lucruri. Generațiile de copii. A mea și a copilului meu.

Eu locuiam într-o curte cu o puzderie de copii creativi și gălăgioși. La fiecare zece moldoveni, se găsea câte un rus. Suficient motiv ca să vorbim în rusă în prezența lui. Moscova era cu ochii pe noi, iar România avea destule probleme ca să nu-i pese de noi. Deci, ne luam după fratele mai mare. Autoritate indubitabilă. Acum copiii ruși învață româna. Și chiar o utilizează. Copilul meu poate va ști rusa. Dar se pare că dă prioritate englezei. Nu-i chiar așa de rău.

Eu jucam în Знамя și Казаки-Разбойники. Stăteam ziulica în șir de capul meu. Umblam  prin subsoluri, ca să nu fiu prinsă de inamici și să reușesc să fur pe neprins de veste steagul de la ei. Dacă nu eram mâncată de pureci, eram prinsă de vreun patriot din tabăra adversară și în cel mai bun caz mă alegeam cu vreo două vânătăi la brațe.  De câteva ori l-am furat. Bucurie mare! Acum copiii au cearcăne, ochelari și nu de la multă învățătură, ci de la toate gadgeturile apetisante care suscită interesul copiilor și zădărnicesc buzunarele părinților. Noi eram mai sănătoși. Ei sunt mai informați.

Eu când mă supăram culmea pe vreun Petrică, puteam să-i trântesc un – Идиот sau Боу. Dur pe vremea ceea. Dar și acum nu sună a compliment. Și cu toate astea, și aici am fost întrecuți.

Cât stau pe băncuță, ascult cum ceasul ticăieşte și îmi scutur amintirile şi când colo aud – Свобода! Hm…ăsta nu e altcineva decât piciul meu, dându-se fericit în scrânciob. Aici eu cred că el se înșeală. Noi am fost mai liberi.


Filed under: De gândit Tagged: copii, educație, generații

Sursa
2011-07-08 10:09:32



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

05:56:04DIN ȘAHUL LUMII, ȘAHUL VIEȚII —» Leo Butnaru
13:25:00Cariera care te conectează cu lumea: Interviu cu Mihai Sava, Președintele AMALT, despre oportunitățile profesiei de Dispatcher 👍 —» Sandu GRECU
12:37:00Cu sprijinul Uniunii Europene, Serviciul social „Locuința Protejată” din Glodeni devine un model de eficiență energetică și incluziune socială 👍 —» Sandu GRECU
10:40:53Spumantul: zâmbetul comercial al sectorului de vinuri —» Fine Wine
09:47:03James Suckling evaluează, în premieră, vinurile Purcari —» Fine Wine
05:25:21DIN ȘAHUL VIEȚII —» Leo Butnaru
09:26:33Între simbol și ironie – Violeta Zabulica-Diordiev —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
08:58:24Cătălin Păduraru: „Acum este pasul obligatoriu de ieșire la atac” —» Fine Wine
05:24:54DE LA PORȚILE ROMEI, DIN ROMA —» Leo Butnaru
05:53:47DIN POEZIA LUMII / FRANCEZĂ —» Leo Butnaru
15:46:39Moldovenii vor un stil de viață sănătos. Transportul alternativ poate fi soluția. —» Curaj.TV | Media alternativă
07:51:24DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
10:35:36DIN FĂCLIA —» Leo Butnaru
08:15:00Gloria K-1, viitor frumos și bani mulți. Bolea: aducem Europa la Chișinău. 100 de mii de dolari în avion 💲💥🥊 —» Sandu GRECU
07:43:00Pictorița Eleonora Romanescu —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
14:15:58DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
11:35:22Gala premiilor ”Ex Libris” – la bibliotecă —» BPR Ungheni's Blog
10:41:00Istoria unui proiect de hotărâre de Guvern prost intenționat 💧 —» Sandu GRECU
18:12:00din cosmograme —» Leo Butnaru
05:56:00DIN POEZIA LUMII —» Leo Butnaru
11:11:00DE BLAJINI —» Leo Butnaru
18:56:00DECENȚĂ ȘI TICĂLOȘIE —» Leo Butnaru
16:43:00GOGOMĂNIA —» Leo Butnaru
17:01:00Teslev, moldoveanul campion european la fotbal. Istorii cu dinozauri. Povești din Imperiu 💥😲🔝 —» Sandu GRECU
09:27:29O dublă lansare de carte la BM „B.P. Hasdeu” —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'