Steagul Voievodului Ştefan cel Mare la Muzeul Naţional de Istorie a României

Luna iulie marchează un eveniment important pentru Muzeul Naţional de Istorie a României. În cadrul seriei de microexpoziţii "Exponatul lunii", va fi prezentat publicului un steag ceremonial al Voievodului Ştefan cel Mare, un obiect liturgic de o vechime şi o valoare artistică deosebită.
"Steagul lui Ştefan cel Mare" este o broderie bizantină realizată în secolul al XV-lea care îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe aşezat pe un tron, având tălpile sprijinite pe un balaur înaripat, cu trei capete. De jur împrejur, broderia are o inscripţie slavonă cu rugăciunea domnitorului Ştefan cel Mare către sfânt.
"Acest eveniment permite specialiştilor şi publicului să ia cunoştinţă cu istoria secretă a acestei piese de excepţie şi cu viaţa ei foarte zbuciumată. Prezentarea acesteia tocmai în cadrul programului "Exponatul lunii iulie" nu este întâmplătoare. În urmă cu 507 ani, pe 2 iulie, Ştefan cel Mare închidea ochii ca să intre în istorie şi în legendă.
În acelaşi timp, această expoziţie a fost prilejuită de o realizare profesională excepţională. Este vorba de restaurarea piesei, care a durat şapte ani şi jumătate. Ea a fost realizată de unul dintre marii profesionişti ai domeniului, Spiridonia Macri.
Se pare că piesa a fost dăruită în anul 1500 Mănăstirii Zographou de pe Muntele Athos, deşi inscripţia de pe steag nu pomeneşte faptul că ar fi fost dăruit mănăstirii, aşa cum se obişnuia în epocă.
În primăvara anului 1917, pe când România se afla în război, prin efortul consulului general al României la Salonic, G.C. Ionescu, şi cu ajutorul generalului francez Maurice Sarrail, comandantul armatelor aliate din Salonic, Regatul Român a recuperat acest preţios obiect de la Mănăstirea Zographou de pe Muntele Athos.
În martie 1917, consulul comunica Ministerului Afacerilor Externe că generalul francez i-a predat drapelul, care ulterior a fost trimis Legaţiei României de la Paris la bordul unui vas de război francez.
Iniţiativa recuperării preţiosului obiect a aparţinut lui Ion I.C. Brătianu (1864-1927), care, la 15 februarie 1917, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al afacerilor străine, a trimis o telegramă cifrată Legaţiei României de la Atena pe un ton imperativ: "Faceţi tot ceea ce este posibil pentru a obţine drapelul lui Ştefan cel Mare". În cele din urmă, la 22 februarie 1920, Ministerul de Război preciza că steagul lui Ştefan cel Mare a fost predat Marelui Stat-Major pentru a fi depus la Muzeul Militar.
(În 1882, la Mănăstirea Zographou au fost identificate două steaguri care i-au aparţinut lui Ştefan cel Mare - unul cu Sfântul Dimitrie călare şi cel cu Sfântul Gheorghe, care a fost recuperat prin cedarea către călugări a unor moşii care fuseseră secularizate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.)
(Sursa: Ziarullumina.ro)
Sursa
2011-07-07 14:36:00