(AUDIO) LAGUTA: Jug românesc, RENIȚĂ: Nu vă atingeți de lucruri sfinte!

A mai trecut un 28 iunie. S-au împlinit 71 de ani de la fatidicul 28 iunie 1940, zi neagră în calendarul istoric al României, careia i-au fost răpite Basarabia și Bucovina. Moment în care a început ocupația sovietică, genocidului comunist, respectiv, ceea ce istoricii numesc, într-un cuvânt, Holocaustul Roșu. Și tot istoricii mai spun că ocupanţii sovietici au ucis 230.000 de basarabeni şi au deportat alte 73.000 de persoane. La care se mai adaugă dramele celor lăsați în urmă, copii fără părinți, familii fără rude, umilințe și asupriri de tot felul.

Și în acest an, la Chișinău aceste toate par a fi uitate. Prea puțini oameni simpli sau politicieni au curajul să își exprime părerile clar și apăsat pe marginea evenimentului. Ne facem că nu vedem ce s-a întâmplat, că nu știm ce s-a petrecut cu noi, că nu vrem să aflăm odată și odată adevărul. Adevăr care rămâne pe mai departe pus sub semnul întrebării și care, probabil, răscolește în mormânt victimele terorii roșii.

Noi, cei care am comemorat ziua de ieri, am fost catalogați de  către președintele interimar Marian Lupu drept cei care „luptăm cu istoria şi uităm de prezent”. Nimic mai fals. Vrem doar să ne păstrăm dreptul la demnitate și neuitare.

În această emisiune, nu facem decât să aducem în discuție două păreri distincte care există în Basarabia pe marginea acestui subiect – păreri pro si contra comemorării zilei de 28 iunie 1940.

Iată de ce am invitat astăzi la microfonul de la ARENA FM – 89,6 - la MAI APROAPE DE EUROPA -  pe publicistul Alecu Reniță și președinta organizației Salvgardare, Maia Laguta. Aflăm de la domniile lor de ce pentru unul 28 iunie 1940 a fost eliberare, iar pentru celălalt ocupație.

Tot în această emisiune mai ascultați și părereile președintelui Comisiei pentru investigarea crimelor comunismului din RM – Gheorghe Cojocaru, comisie inițiată de fostul presedinte al republicii, Mihai Ghimpu, care vorbește și el, dar și mărturiile unui deportat, precum și a unei profesoare din dreapta Prutului care, în 1940, avea 9 ani.

Audiție plăcută.

 


Sursa
2011-06-29 21:29:29



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

05:41:00DIN PASIENȚE —» Leo Butnaru
22:15:49AI, Ai, ai, ce muzică! —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
19:45:12Te cunosc după cercei, Lolito! —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
11:09:58Prea mult zgomot —» Jurnal A.
06:11:09DIN YES-EURI —» Leo Butnaru
18:04:14Vânturile, Valurile, ediția din 25.01.2026 —» Leo Butnaru
07:52:00Biblioteca raională l-a omagiat pe Mihai Eminescu printr-o serie de activități culturale dedicate Zilei Naționale a Culturii —» BPR Ungheni's Blog
05:02:00POEME DIN EUPHORION —» Leo Butnaru
21:35:35Carlo Masala – If Russia wins —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
19:41:52Ilie Todorov, actor de teatru și film, regizor și pedagog —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
06:35:00PENTRU SĂNĂTATEA DUMNEAVOASTRĂ —» Leo Butnaru
10:49:08Nou: Mileștii Mici Riesling Brut Natur —» Fine Wine
08:09:00DINSPRE HOMER SPRE NOI —» Leo Butnaru
10:59:00UN YES-EU —» Leo Butnaru
07:00:00DIN POEZIA FRANCEZĂ MODERNĂ —» Leo Butnaru
14:57:18Agresat la adunare aur în Suedia (priviți integral) —» Curaj.TV | Media alternativă
17:44:00Mafiot pus la punct cu dosar penal —» Curaj.TV | Media alternativă
09:39:26#ISCOADA Talks // Masculinitate și discriminare de gen în epoca digitală —» Curaj.TV | Media alternativă
06:08:00DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
13:06:39Tradiții muzicale ale orașului Chișinău —» CHIŞINĂU MUZICAL | Blogul Bibliotecii de Arte "Tudor Arghezi"
08:51:00UN DIALOG DESPRE JURNALUL UNEI EPOCI —» Leo Butnaru
06:51:00REPARAȚIE, EVACUARE, JAZZ —» Leo Butnaru
19:32:00Incredibil ce gafă poate face ANAD. Cazul de dopaj care poate intra în istorie! —» Sandu GRECU
17:07:00Predicția lui Andre Barbault pentru 2026 —» codul omega
13:00:31Elfrida Koroliova. Prin labirintul pasiunilor —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'