Cazul “Franzeluţa” un atac la securitatea naţională?

Scandalul şi conflictele care scânteiază în jurul combinatului de panificaţie “Franzeluţa” elucidează gradul de interelaţionare şi asistenţă reciprocă între diversele personaje ale instituţiilor de stat, care la comanda unui “cineva” sus-pus folosesc pârghiile de influenţă pentru a-şi proteja anturajul “certat cu legea”. Astăzi, numele acestui “cineva” a fost rostit după luni de ezitare şi calcul politic, de către liderul PLDM, Vlad Filat, acesta fiind Vlad Plahotniuc, vicepreşedintele Parlamentului R. Moldova.

Dar revenim la “Franzeluţa”, unde debandada “infracţională” începuse cu reuşita dubioasă a lui Eugen Baleca de anulare a deciziei Consiliului de administrare al “Franzeluţei”, care punea capăt şefiei sale risipitoare, printr-o decizie de judecată, ce ar concura după criteriul de operativitate doar cu stabilirea pedepselor pentru victimele din aprilie 2009. Or, în aprilie 2009 deciziile se luau în 20-30 minute, în timp ce Baleca a primit o decizie favorabilă în mai mult de o oră. Oare să fi lucrat sistemul judecătoresc mai bine decât 19 ani până acum, într-o singură zi şi pentru un singur om, şi acela destituit legal pentru „delapidări” şi gestionare defectuoasă a combinatului de panificaţie.

În următoarea fază, legea este de asemenea în mod flagrant violată, prin acţiunile şefului pazei din cadrul întreprinderii “Franzeluţa”, Ştefan Grosu, ale căror acţiuni pot fi comparate cu “luarea de ostatici”, deoarece mai mulţi angajaţi ai întreprinderii, inclusiv şeful Secţiei salarizare şi relaţii în muncă din cadrul SA „Franzeluţa”, Svetlana Hămuraru, au fost ţinuţi cu forţa la locurile de muncă. În această situaţie, este nejustificată hotărârea Procuraturii de suspendare a procesului de urmărire penală pe numele lui Baleca şi Grosu, pentru că nu ar fi exista temei. Ce fel de temei mai poate fi invocat dacă angajaţii combinatului au fost şi continuă să fie intimidaţi, iar cei doi sus-puşi au “‘ţinut captivi”, încălcând drepturi fundamentale ale omului, cele la libertate.

Deci, la prima vedere, fără a intra în prea multe detalii, avem două contexte în care este pus la încercare fezabilitatea statului de drept în R. Moldova, care din păcate nu este rezistent şi integru decât pe timpul comuniştilor, doar că acum este pus la îndemâna mai multor cercuri de interese.

Şi aici, toate drumurile duc spre Plahotniuc pentru că Procuratura a acţionat exact cum explica liderul mişcării anti-mafie, Sergiu Mocanu, începând cu anul trecut. De asemenea, Agenţia de Securitate care a venit să-l susţină de Baleca, potrivit unor surse, ar aparţine la fel lui Plahotniuc. Deci, Filat a păşit pe un teritoriu minat, iar Plahotniuc nu vrea să cedeze nici un centimetru din sfera de influneţă pe care a moştenit-o încă din perioada guvernării comuniste.

Pe lângă accentuarea problemelor pe care le are justiţia moldovenească, pentru reformarea căreia europenii aruncă în vânt banii în continuare, cazul “Franzeluţa” denotă fragilitatea securităţii naţionale şi vulnerabilitatea acesteia la activitatea zeloasă a grupărilor oligarhice, pătrunse în structurile puterii. Gravitatea acestei chestiuni este cu atât mai mare cu cât sub lovitură este pusă funcţionarea unei întreprinderi importante pentru securitatea alimentară a ţării, iar instituţiile statului pasează responsabilitatea fără a pune capăt blocajului.

Cauza acestei impunităţi este clară, căci zonele de interes şi pârghiile de forţă au fost repartizate pentru a se echilibra reciproc. Or, în acest caz anumite feţe judecătoreşti au deturnat o acţiune legală de înlăturare din funcţie a unui şef  care a prejudiciat cu milioane de lei o întreprindere de stat. Totodată, Procuratura a obstrucţionat pedepsirea lui Grosu şi Baleca pentru îngrădirea libertăţii angajaţilor “Franzeluţa”.

După o perioadă de “amiciţie forţată”, rivalitatea dintre Filat şi Plahotniuc se exteriorizează tot mai mult. Scorul electoral de PLDM îi oferă lui Filat acea “pernă de siguranţă” pentru a începe o defensivă, ce constă în îngustarea cercului de influenţă a oponentului său, Vlad Plahotniuc.

Momentul ales de Filat este oportun din două motive: simpatiile crescânde ale europenilor faţă de echipa lui Filat şi angajamentele acestuia faţă de Bruxelles, de la care acesta nu se poate eschiva; şi riscurile electorale ale alegerilor anticipate pentru PDM şi PL, care se conturează odată ce PL-PDM, ceea ce nu afectează PLDM-ul.