Munca lui Sisif sau Epopeea partea I
În articolele de mai jos am promis să descriu experienţa pe care am trăit-o în încercările mele de a apăra drepturile funcţionarilor, ciocnindu-mă pentru prima dată cu un fenomen puţin cunoscut şi mai puţin recunoscut de autorităţi: discriminare fondată pe opinie politică. Să explic de ce. În confomitate cu prevederile art. 3 sin Convenţia OIM (Organizaţia Internaţională a Muncii) nr. 131/1970 (la care Republica Moldova a aderat în 1995) statul determină nivelul salariilor minime, pe măsura posibilităţilor şi ţine cont de următoarele elemente:a) nevoile lucrătorilor şi ale familiilor lor faţă de nivelul general al salariilor în ţară, costul vieţii, prestaţiile de securitate socială şi nivelurile de trai ale altor grupuri sociale;b) factorii de ordin economic, inclusiv cerinţele dezvoltării economice, productivitatea şi interesul care există pentru a realiza şi a menţine un înalt nivel de folosire a forţei de muncă.
La fel Convenţia OIM nr. 111/1958 "Privind discriminarea în domeniul ocupării forţiei de muncă şi exercitarea profesiei" şi nr. 117/1962 "Privind obiectivele şi normele de bază ale politicii sociale" garantează achitarea integrală şi echitabilă a salariului!
Pentru a face cunoştinţă cu textul deplin al Convenţiilor accesaţi link-urile după cum urmează:
Convenţia nr. 131 - http://www.mmuncii.ro;
Convenţia nr. 111 - http://www.irdo.ro;
Convenţia nr. 117 - http://www.mmuncii.ro.
Să vedem în continuare cum Guvernul a ţinut cont de prevederile acestor Convenţii, de altfel şi de prevederile legislaţiei în vigoare în domeniul muncii.
La 26 ianuarie 2005 Guvernul emite Hotărârea nr. 73 "Privind salarizarea personalului primăriilor oraşelor şi satelor (comunelor)". Pentru a vedea textul deplin consultaţi link-ul: http://lex.justice.md. Aparent la prima vedere este o hotărârea bună, care în sfârşit majora salariile funcţionarilor din aparatele Primăriilor. Doar la prma vedere, fiindcă foarte degrabă bucuria multor funcţionarilor din municipiu a trecut în scârbă. De ce?
Foarte simplu. Hotărârea sus-menţionată majora cu 20 la sută salariile angajaţilor din autorităţile publice locale de nivelul I şi nici vorbă de municipiu, care este autoritate publică locală nivelul II.
Şi atunci ne-am decis să recurgem la înţelepciune bătrânilor: bate şi ţi se va deschide, cere şi ţi se va da... Dar uitasem de fapt finalul acestei înţelepciuni: caută şi vei afla!
Am alcătuit o petiţie (naivul de mine) pe care am semnato, fiind semnată de colegii mei de serviciu. Şi de aici începe epopeea. La diferite întălniri cu membrii Guvernului fiind înmânată se pierde, dispare fără urmă. În final am fost nevoit să o trimitem prin poştă: Parlamentului RM, Sindicatelor de ramură şi Confederaţiei sindicatelor, Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor, Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova.
Punct. Anume aici se încheie prima parte.
Mai jos înserez petiţiile scanate, care sint aproximativ identice:
Ministerului Economiei
anexă
Confederaţia Sindicatelor din RM
Comisia Parlamentară pentru administraţie publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului
Ministerul Finaţelor
Centrul pentru Drepturile Omului din RM
Interpelare pregătită pentru a fi înaintată Prim-ministrului 
Iată cam aşa stau lucrurile şi să vedeţi cât de ilustre sunt răspunsurile înalţilor demnitari care, apropo unii din ei se regăsesc şi în actuala guvernare.
Sursa
2011-06-17 17:42:00