“da di undi te-ai luat asa distept”

“Da di undi te-ai luat asa distept?”-asta este deviza cu care marsaluiesc pe pamanturile moldave, de aproape trei saptamani. In special ma exaspereaza ca aceasta fraza este enuntata cel mai des de medici. In naivitatea mea credeam ca medicii ar trebui sa se bucure atunci cand dau de o persoana care mai stie cate ceva. Nu am in vedere persoanele atotstiutoare care se trateaza la Doctorul Malahov sau la Kurpatov. Ma refer la pacienti care incearca sa inteleaga ce se intampla in propriul corp, si sa participe la tratament.

Or, mai ales in cazul diabetului, majoritatea deciziilor se iau de pacient in viata de zi cu zi. Medicul nu ar trebui sa fie decat un partener de drum, pe care il intalnesti la rascruci si discuti pasii de mai departe. Din pacate, propria experienta mi-a aratat ca atitudinea paternalista si protectoare este prezenta nu numai in relatiile de familie, dar si in alte domenii din societatea moldoveneasca. Majoritatea medicilor nu vor sa fie parteneri de drum. Ei vor sa fie semne sau agenti de circulatie, care in majoritatea absoluta a situatiilor se rezuma la enunturi si exclamatii imperative.