Dialectica negaţiei, sau cum reuşim să consumăm ceia ce nu am produs

Aşadar, iarăşi intrăm în zona "anti-recordurilor" - 118,59 de dolari. Acesta era preţul unui baril de petrol la finalul săptămânii trecute, aflat în creştere după ce OPEC nu a ajuns la un acord privind producţia de petrol care ar trebui majorată, anunţă Capital.ro.O explicaţie a faptului de ce preţul petrolului este atât de mare poate fi găsită şi în graficul de mai jos, publicat de The Economist, care prezintă evoluţia creşterii producţiei şi consumului de petrol în lume.Din păcate, producţia mondială de ţiţei nu mai face faţă creşterii consumului.În special din cauza creşterii cererii de petrol în Asia. Astfel, doar în China consumul a crescut cu peste 4 milioane de barili pe zi în ultimul deceniu, reprezentând două cincimi din creşterea globală. (Dacă vă amintiţi, am scris despre avertismentul lui Lester Brown în acest sens: „modelul economic occidental – bazat pe combustibil fosil, centrat în jurul automobilului şi care reflectă o economie risipitoare – nu poate funcţiona pentru China. Iar, dacă el nu va funcţiona pentru China, atunci nu va funcţiona nici pentru India şi nici pentru celelalte trei miliarde de oameni din ţările în curs de dezvoltare".) 
În 2010, consumul mondial pentru prima dată a depăşit producţia cu peste 5 milioane de barili pe zi.
Însă o asemenea depăşire constantă a producţiei este posibilă doar într-un singur caz: când are loc o reducere corespunzătoare a rezervelor prospectate/declarate de ţiţei în lume.
Dar despre acest aspect al problemei nu se prea vorbeşte...
Unii experţă consideră, că acoperirea unui exedent de consum anul de 5 mln. barili/zi urmează să conducă obligatoriu la o reducere declarată a rezervelor globale de petrol cu 1,82 miliarde barili pe an. (!!)Aţi auzit Dvs. undeva prin mass-media asemenea declaraţii şi cifre?Eu, unul, nu...Tare mi-i, că ţările OPEC nu s-au înţeles în privinţa creşterii producţiei anume pe banalul motiv că NU MAI AU DIN CE opera această creştere...Aşadar, ce facem cu fenomenul "apogeul petrolului"? Îl ignorăm în continuare? Sau ne pregătim să-i înfruntăm consecinţele? Şi să supravieţuim, pe cât va fi posibil...