Cum a ajuns Tezaurul de la Tismana în mâinile comuniştilor



În 1943, dupa Stalingrad, conducerea statului a hotarît mutarea tezaurului României de la Sinaia la Tismana, lucru care s-a si realizat abia în luna iulie 1944, în conditiile înaintarii rapide a Armatei Rosii spre România. Antonescu voia sa-l transporte în Spania franchista (tara în care era stabilit si fostul rege Carol al II-lea), pentru a-l apara de sovietici. Tezaurul trebuia însa aparat si de "aliatii" nemti care, gîndindu-se ca pierd razboiul, în retragerea lor, ar fi putut sa ia tezaurul cu ei. La Tismana, tezaurul va sta pîna în februarie 1947, cînd va fi readus la Bucuresti.

Erau circa 320 tone de aur fin. La 23 august 1944, a avut loc însa lovitura de stat binecunoscuta. Dupa aceasta data, soarta tezaurului va fi decisa de trei vîlceni: Adrian Mironescu, Petre Chirtop si Ion Marina. Cine erau ei?

Adrian Mironescu -casier la B.N.R.
Adrian Mironescu era, în 1944, casier al sucursalei B.N.R. din Rîmnicu Vîlcea. Se nascuse pe 29 mai 1905 la Pungesti-Dumbraveni, judetul Vaslui, ca fiu al lui Ioan si al Nataliei. Între anii 1923-1925 face Scoala Normala din Vaslui. Devine învatator si chiar îsi practica un timp meseria în satul Pestera, din judetul Hunedoara. (...) Între 1938-1941 este contabil la Cîmpulung Moldovenesc, apoi este transferat la filiala Bancii Nationale de la Rîmnicu Vîlcea. Avea 39 de ani în 1944 si nutrea convingeri de stînga, se pare, înca din vremea studentiei.
Aflînd de intentia guvernului Antonescu de a evacua tezaurul României de la Tismana în Spania, Mironescu încearca sa dejoace aceasta tentativa transmitînd planurile de evacuare a tezaurului... comunistilor. În acest scop, el apeleaza la preotul Ion Marina, viitorul patriarh al României, ca prin intermediul acestuia sa fie informati si comunistii locali, pe care acesta îi cunostea foarte bine.

Ion Marina afla si se adreseaza liderului comunistilor vâlceni.
Ion Marina (1900-1977) a detinut functiile de preot de tara la Babeni si apoi paroh (1933-1945) al bisericii Sf. Gheorghe, din Rîmnicu Vîlcea. A fost un activ membru national-taranist, el tinînd locul lui Mihail Rosianu la sefia organizatiei P.N.T., între anii 1942-1944, dupa mobilizarea acestuia în armata. A jucat si el un rol remarcabil în evadarea lui Dej, în 1944, din lagarul de la Tg. Jiu. Pe Gheorghiu-Dej evenimentele de la 23 august 1944 l-au prins în casa parohiala a preotului Ion Marina din Rîmnicu Vîlcea. Ion Marina a avut însa "merite" si cu privire la tezaurul României de la Tismana. Caci, dupa demersul lui Mironescu, Marina a apelat la liderul comunistilor vîlceni, Petre Chirtop.

Petre Chirtop - lider peste 40 de comunisti vâlceni
Petre Chirtop, nascut la 6 iunie 1900 în comuna Fofeldea, jud. Sibiu, de meserie tîmplar, a fost secretarul comitetului judetean al P.C.d.R-Vîlcea, între anii 1940-1945. Era deci seful comunistilor vîlceni, avînd în subordine doar... 40 de membri de partid, 35 de barbati si 5 femei. Nu reprezenta deci o forta politica careia sa i te adresezi pentru a salva tezaurul României.

Demersul lui Mironescu a fost unul eminamente oportunist. El s-a adresat comunistilor nu pentru a "salva" tezaurul, ci pentru a cîstiga capital politic care sa-l ajute în cariera politica si profesionala ulterioara, în conditiile ocuparii tarii de catre sovietici si a instaurarii regimului comunist în România. (...)

Soarta tezaurului naste controverse

Dupa unele opinii, în 1947, tezaurul a fost luat de rusi în sapte camioane si, dupa ce a fost dus la Bucuresti, a fost evacuat în Uniunea Sovietica. Mai întîi, însa, a fost transformat în lingouri de tip sovietic-STAS.

Dupa o alta opinie, tezaurul a fost dus de la manastire pîna la gara din Tîrgu Jiu cu ajutorul carelor cu boi. Trei lazi cu aur s-ar fi "pierdut" în Baia de Fier la casa unui profesor pensionar. Se mai spune ca, la Bucuresti, cei care au avut misiunea de a transporta aurul pîna în capitala, au fost împuscati pentru a se pierde urma oricarei informatii despre tezaur.

Dupa unele opinii tezaurul a fost devalizat în întregime. Dupa alte opinii, acest fapt ar fi neadevarat, stocul de aur al României crescînd din august pîna în decembrie 1944 cu 25 %, si a ramas constant pîna în decembrie 1946. Ar fi scazut în 1947, doar datorita faptului ca au fost expediate în Elvetia, drept gaj pentru importul de cereale, 65 de tone de aur.

Comunistii n-au rasplatit tradarea lui Mironescu
Epilogul acestei povesti nu a fost deloc cu "happy end". Iata de ce: Mironescu a fost rasplatit "moderat" de comunisti, iar, dupa ce în 1945 a fost avansat contabil, iar între 1947-1951 director, în 1952 lui Mironescu i s-a desfacut contractul de munca. A fost chiar exclus din partid la 28 noiembrie 1951, motivele invocate fiind de doua feluri: politice si profesionale. Cele politice au fost: mama lui era fiica de arendas, rudenie cu fostul ministru G.G. Mironescu, propaganda legionara, atitudine antisindicala, criticarea si persecutarea elementelor muncitoresti. (...)

Desi Mironescu arata cu argumente ca aceste acuzatii erau ridicole, Securitatea îi "dovedeste" rudenia cu G.G. Mironescu ("neam de a 6-a spita"!) si faptul ca fratii sai au facut politica liberala. Mironescu este exclus din partid. Între 1952-1955 este expert contabil la Tribunalul Rîmnicu Vîlcea. Din 1956 pîna la pensionare va lucra în cadrul Episcopiei Rîmnicului, fiind delegat cu conducerea atelierelor manastiresti.

Interesant este si faptul ca în dosarele Securitatii nu se pomeneste nimic despre contributia sa la „salvarea” tezaurului de la Tismana si nici el nu a clamat acest lucru. Probabil ca frustrarile ulterioare l-au facut sa se victimizeze si sa-si gaseasca merite pentru ca nedreptatea facuta lui sa para cu atît mai mare.

Mironescu a vrut, deci, sa fie si el beneficiar al privilegiilor comuniste. A constatat însa ca Rosianu si Marina îsi asumau toate meritele. Marina ajunsese patriarh, sub numele de Justinian. (...)

Nici Chirtop nu a beneficiat în vreun fel de aceasta "realizare", în 1945 fiind schimbat de la sefia organizatiei comuniste vîlcene. (...)

Din memoriile generalului Titus Gîrbea, fost comandant al trupelor române din zona Olteniei (cu misiunea speciala de a asigura paza tezaurului) reiese ca unele grupe agresive, organizate de comunisti, pretextînd ca sînt "turisti ce voiau sa viziteze frumoasa manastire", au încercat sa forteze intrarea în grota unde era ascuns tezaurul, dar la prima salva de pusca au fugit iepureste. (...)

In baza articolului publicat de Sorin Oane in Historia.ro

Sursa
2011-06-12 17:56:00



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

14:56:21Idealul unității naționale - 1 decembrie 1918: Expoziție virtuală tematică —» BiblioCity
15:24:40Prima întâlnire cu un scriitor —» BiblioCity
18:47:23RomStoria: Noi nu suntem țigani! —» Curaj.TV | Media alternativă
17:10:59Au lăsat mașina în intersecție ca să-și ia de mîncare! —» Curaj.TV | Media alternativă
11:10:30Jurnaliștii comunitari au participat la Gala Jurnalistului Comunitar —» BPR Ungheni's Blog
08:01:35Сказочная палитра Бессарабии на полотнах Михаила Пейкова —» BiblioCity
07:04:35LINIA VIEȚII —» Leo Butnaru
14:49:58DINTR-O POSIBILĂ ANTOLOGIE, 2014 —» Leo Butnaru
12:34:49Dorința Sexuală Primitivă, Diferența de Vârstă în Relație și Erecția la Copii —» Curaj.TV | Media alternativă
10:11:03SOLIDARITATE —» Leo Butnaru
07:07:40Milostenia nu-i mai mult sau mai puţin merituoasă, după însemnătatea darurilor —» Portalul Tineretului Ortodox din Moldova
20:08:31Polițistă la volan, la fel ca bărbații cu epoleți, sfidătoare —» Curaj.TV | Media alternativă
19:47:06Am pierdut mii de dolari pe false ”investiții”! —» Curaj.TV | Media alternativă
16:46:38Imagine Dragons va cânta la festivalul Untold 2023 —» Andrei Albu - omul alb cu gînduri negre
10:00:08Anxietatea – de la cauze și consecințe, la soluții —» Moldova Creștină
08:50:04DIN ISTORIA (ȘI GEOGRAFIA) LITERATURII ROMÂNE ÎN IMAGINI © —» Leo Butnaru
05:42:32«Новости Приднестровья» продолжают тырить —» Бессарабские хроники
00:05:00Black Friday: All of Our Deals in One Spot —» Misterioz
18:44:12Cehia. Moldovenii de peste hotare sunt „diasporă” —» Curaj.TV | Media alternativă
17:24:22Zice că l-au păcălit cu locul de muncă în Germania —» Curaj.TV | Media alternativă
14:27:05Programul ,,Opera jubiliară a anului 2022” —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
13:26:41Infografic ,,Septembrie - nici o zi fără lectură" —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
12:30:29REVISTA „NEUMA” ÎNTREABĂ —» Leo Butnaru
10:10:31A fi bun nu costă mult, dar aduce dobânzi mari! —» Moldova Creștină
18:55:30Valurile mortale din asfalt au supraviețuit două anotimpuri —» Curaj.TV | Media alternativă