ISTORIE: BASARABIA, ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL - Partea a 35 -a

În exclusivitate pentru Tribuna Basarabiei şi Secretele Istoriei Alexandru Moraru „BASARABIA : ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL”(DOCUMENTE  DE ARHIVĂ )- Partea a 35-a -
1943Documentul 159SUBSECRETARIATUL ROMANIZĂRII COLONIZĂRII ŞI INVENTARULUICOMISIUNEA CENTRALĂ PENTRU REPATRIEREA ROMÂNILOR AFLAŢILA RĂSĂRIT DENISTRU ŞI DE BUG
PROCES-VERBALŞedinţa din 29 Mai 1943
           Preşedinte:General Magistrat I.Aramă, delegat al M.A.N.           Membriprezenţi: Ø   Dan Popovici Consilier de Curte de Apel, delegatal Ministerului Afacerilor Interne; Ø   Constantin Grigorescu Director General alColonizărilor, delegat al Subsecretariatului de Stat al Românizării Colonizăriişi Inventarului; Ø   Capitan Crinteanu Alex., delegat al Marelui StatMajor.           Comisiuneaia în examinare nota nr. 571377 aPreşidenţiei Consiliului de MiniştriC.B.B.T., privitoare la operaţiunile de repatriere a românilor din Basarabia şiBucovina de Sud, deportaţi sau ridicaţi deruşi în anul de ocupaţie şi a grupurilor etnice româneşti aflate îndiferite regiuni ale U.R.S.S., precum şi referatul Secţiei juridice;           Dinaceastă examinare constată pe de o parte că în mod greşit se vorbeşte despre „colonizarea” în Basarabia, Bucovina şiTransnistria a românilor repatriaţi de la răsărit de Nistru şi de Bug,denaturându-se astfel de la început aspectul problemei.           În realitate, din nici o dispoziţiunedată de Guvern sau de Subsecretariatul de Stat al Românizării Colonizării şi Inventaruluinu reiese că ar fi vorba, deocamndată cel puţin, de o colonizare a acestorrepatriaţi în sensul de a li se atribui bunuri în proprietate sau în folosinţădurabilă.           Din contra din toate dispoziţiuniledate până în prezent rezultă contrariul şi anume:           Celorcare au avut domiciliul, în anul 1940 (anul de ocupaţie rusească) în Basarabiaşi Bucovina de Nord şi au fost ridicaţi şi deportaţi de ruşi – dacă sunt deorigine etnică română şi nu au fost compromişi în acţiunea bolşevică, deci nus-au dovedit periculoşi pentru siguranţastatului – li se acordă numai autorizaţie de a reveni la fostele lordomicilii de unde au fost îndepărtaţi cu forţa de inamic şi de a-şi relua bunurile şi ocupaţiunile lor anterioare. Nu sepoate deci vorbi de o colonizare a acestora.           Pentrugrupurile etnice româneşti risipite din timpuri mai îndepărtate în diferiteregiuni ale URSS, Guvernul a admis în principiu repatrierea lor, dacă o cer şiaşezarea lor în Transnistria. Nici pentru aceştia Guvernul nu a înţeles să-icolonizeze atribuindu-le bunuri în proprietate sau folosinţă continuă. Oasemenea operaţiune nici nu este posibilă atât timp cât Statul Român exercităîn această provincie numai o suveranitate de fapt limitată şi temporară încalitate de ocupant, iar nu o suveranitate de drept.           Aceastăidee a fost clar exprimată în adresa Subsecretariatului de Stat al RomânizăriiColonizării şi Inventarului nr. 2685 din 1 Februarie 1943 adresatăGuvernământului Transnistriei şi în care se spune textual: că deocamdată estevorba de „o aşezare cu caracter provizoriu, urmând ca o colonizare propriu-zisăsă se facă atunci când condiţiunile politice vor face posibilă aceastăoperaţiune”.           Înce priveşte regulile de drept internaţional, Comisiunea apreciază că, prinmăsurile luiate de Guvern, ele sunt respectate.           Pentru Basarabia şi Bucovina de Nord,ocupate temporar şi fără titlu valabil de Ruşi, Statul Român care îşi păstreazăsuveranitatea şi de drept şi de fapt este îndreptăţit să acorde conaţionalilorsăi, ridicaţi forţat în anul de ocupaţie dreptul de a reveni la domiciliul lorşi a-şi relua bunurile şi ocupaţiunile lor anterioare.           Repatriereaşi aşezarea în Transnistria a persoanelor şi grupurilor etnice române aflate înURSS dinaninte de 1940 în condiţiunile de drept în care ea se face, deasemeneanu contravine principiilor stabilite în dreptul internaţional.           Înadevăr, repatrierea acestor români nu s eface prin constrângere – care dealtfelnici nu s-ar putea manifesta, întrucât ei se găsesc în localităţi care sun înafara teritoriului aflat sub ocupaţiea românească şi unde deci autorităţileromâne nu pot hotărâ. Autorităţile româneşti nu fac decât să acordeautorizaţiuni de repatriere, numai acelor care o cer din propria lor voinţă, înbaza dreptului natural de emigrare recunoscut fiecăruia şi care conformdreptului internaţional trebuie respectat de puterea ocupantă.           Înce priveşte condiţiunile de aşezare în Transnistria a repatriaţilor Comisiuneaface anumite rezerve.           Ţinându-seseamă de hotărârea Domnului Mareşal Conducător al Statului ca grupurileromânilor aduşi de peste Bug, să fie aşezate în mase compacte, creându-se sateromâneşti, cum şi de necesitatea ca membrii acestor grupe legaţi deja între eiprin o convieţuire îndelungată în Rusia şi prin legături de rudenie să nu fierisipiţi, ci aşezaţi pe cât posibil la olaltă şi a dispune ca din satele undese hotărăşte aşezarea lor să fie la nevoie ridicaţi populaţia neromână şimutată în alte părţi, tot în interiorul provinciei.           Înfapt prin această procedură populaţia neromână mutată este deposedată, măcartemporar, de gospodării care şi în regimul bolşevic îi aparţineau înproprietate particluară şi conform art. 43 al convenţiei de la Haga ocupantul trebuie să respecteproprietatea privată a celor ocupaţi.           Respectareastrictă a acestui principiu de drept internaţional ar avea consecinţă caromânii repatriaţi de la răsărit de Bug, nu ar putea fi aşezaţi decât îngospodăriile care sunt libere (cele abandonate de evrei şi de populaţia ce s-aretras odată cu armatele sovietice). Ori cum majoritatea acestor gospodăriisunt risipite în diferite comune, nu s-arputea face o bună aşezare a celor repatriaţi în grupe compacte, în sateromâneşti, ci ar trebui împrăştiaţi de multe ori într-un mediu strein şi ostil.           Pentru remedierea acestei stări delucruri, credem că Guvernul ar putea ca prin acordare de avantajii materialecelor ce urmează a se muta în alte locuri şi căminuri, să poată obţine de la eiconsimţământul lor scris.            PREŞEDINTE                                                 MEMBRI              (semnătura)                                                               (semnăturile)



Documentul 160PREŞIDENŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI SECRETARIATUL GENERAL „CABINETUL PENTRU BASARABIA, BUCOVINA ŞI TRANSNISTRIA”
SUMAR:Propuneri de organizare a primirii şi plasării românilor de la Est de BugNOTĂNr. 5713771943, Luna Aprilie, ziua 19
           Lanota acestui Cabinet din 5 Martie 1943, relativă la repatrierea moldovenilor dela Est de Bug, DomnulMareşal a dat dispoziţiuni ca la Tiraspol să se înfiinţeze un organ special, cu misiunea de ase ocupa de cazarea şi plasarea în Basarabia şi Transnistria a moldovenilorveniţi din Rusia, însărcinând Secretariatul cu studiul problemei şi cuîntocmirea propunerilor de organizare.           Dinistoricul acestei chestiuni, se desprind următoarele situaţiuni:           1)Repatrierea românilor de la răsărit de Bug s-a pus în luna Septembrie 1942,când a şi luat fiinţă pe lângă Subsecretariatul de Stat al Românilor, ocomisiune la care participă delegaţi ai Ministerului Afacerilor Interne,Ministerului Apărării Naţionale, Marelui Stat Major, Institutului Central deStatistică, al Subsecretariatului de Stat al Românizării, Colonizării şiInventarului şi delegaţi ai Provinciilor.           2) Comisiunea a supus DomnuluiMareşal constatările şi propunerile sale, primind următoarele norme pentruefectuarea acestor repatrieri:           a)Nu pot fi repatriaţi în ţinuturile desrobite decât românii etnici necompromişiîn acţiunea comunistă.           b)Cei deportaţi de ruşi în anul de ocupaţie – români etnici – trebuie să fierepatriaţi.           c)Nu se vor repatria acei care au plecat de buna lor voie sau s-au compromis înacţiunea lor antiromânească în timpul ocupaţiei bolşevice.           d) Românii deportaţi din timpuri mai îndepărtate la Est de Bug, pot fi repatriaţi după serioasătriare, însă în Transnistria, unde să se constituie sate româneşti.           e)Românii de la punctul d, nu trebuie să fie colonizaţi în Basarabia. Acolo şi în Bucovina vom împroprietări luptătorii şibasarabenii muncitori dar fără pământ.           f)Toate operaţiile de mai sus trebuie studiate cu metodă, pregătite în amănunt şi executate în ordine desăvârşită. Execuţiava depinde de buna organizare.           HotărârileDomnului Mareşal au servit ca bază tuturor lucrărilor comisiunei şi măsurilorluate.           Această comisiune a hotărât caGuvernământul Transnistriei să studieze colonizarea grupelor de români ce vorfi aduşi din Rusia, întocmind un plan provizoriu cu desemnarea centrelor deaşezare şi cu arătarea pe categorii de profesiuni ce poate primi fiecarecentru, în raport cu gospodăriile şi bunurile productive existnte (pământ,ateliere, industrii, fonduri comerciale, etc.)            Pentruorientarea, în întocmirea acestui program s-a dat Guvernămîntului Transnistrieiurmătoarele norme directive:           -Românii aduşi de peste Bug, nu trebuie să fie împrăştiaţi ci aşezaţi în grupecompacte, în sate care să capete aspectul românesc.           -În acest scop nu se va urmări aşezarea lor numai acolo unde sunt gospodăriilibere rămase de la evrei sau de la acei plecaţi cu armatele ruseşti dincentre, din satele destinate aşezărilor româneşti se va ridica populaţiastrăină şi se va muta unde se va putea.           -Aşezările româneşti se vor face începând de la Bug către interiorul Transnistriei.           -Grupele de români aduşi din localităţi cu caracter economic special(industrial, păstoresc, pescăresc, etc.) vor fi aşezaţi în localităţi cucaracter economic similar unde ei să poată dezvolta o activitate productivăpentru care sunt mai bine pregătiţi.           CabinetulBBT propune:           1)Toţi românii moldoveni împrăştiaţi în Rusia şi recenzaţi în anul 1942 deInstitutul General se Statistică, să fie aduşi şi colonizaţi în Transnistria.           Programulacesta se inspiră din principiul ca eforturile neamului românesc, în acestrăzboi, să fie răsplătite prin aşezarea într-un singur Stat naţional.           Colonizarealor urmează să se facă în regiunea Nistrului, spre a se asigura un cordonromânesc, pe acest fluviu, care să împiedice infiltraţiunile ucrainene de oparte şi de alta a Nistrului.           3)Operaţiunea implică în prealabil evacuarea evreilor şi a ucrainenilor înspreBug, pentru a oferi Românilor terenurile cele mai fertile, aflate în regiuneaMoghilău-Râbniţa.           Ease va face independent de trecerea peste Bug a evreilor şi ţiganilor, pentucare operaţie trebuie să avem mai întâi aprobarea germanilor.           4)Colonizarea trebuie făcută în mase compacte pentru a se asigura integrarea acestormoldoveni în efortul de muncă al Provinciei şi a le menţine posibilitateaconservării lor etnice.           5)Guvernământul Transnistriei trebuie să organizeze această operaţiune în chiarprimăvara acestui an (sfârşitul lunei mai când se termină campania de însămânţare)ajutat de organele militare aflate pe teritoriul său.           6)Românilor astfel colonizaţi trebuie să li se dea pământuri în plină proprietateşi nu numai în folosinţă.           Suprafeţeleastfel atribuite ar putea varia de la familie la familie, după numărulmembrilor şi capacitatea lor de muncă.           7)Guvernământul trebuie să le dea întreg sprijinul pentru a-şi începe cât maicurând viaţa în condiţiuni de stabilitate şi credit (maşini, numerar, etc.).           8)Subcomisiunea de românizare de la Tiraspol trebuie să-şi extindă competenţa la trierea lor laeliberarea de acte de identitate, etc.           Pescurt, ea va trebui să fie un organ consultativ al GuvernământuluiTransnistriei, iar avizele sale să fie totdeauna avute în vedere deDl.Guvernator.           9)În comunele în care vor fi aşezaţi, românii trebuie să primească din ţarăînvăţători, preoţi, medici şi funcţionari comunali, bine selecţionaţi şi bineretribuiţi, cu scopul de a le cultiva sentimentul naţional şi conştiinţaapartenenţei lor la o naţiune vrednică şi capabilă.           10)Măsuri speciale de ordin legislativ trebuie să reglementeze viaţa lor defamilie, administraţia lor şi participarea lor la producţiunea bunuriloreconomice, deosebit de cele existente în Transnistria, spre a-i îndruma către oviaţă bazată pe dreptul de proprietate şi de concepţie naţională.           11)Guvernământul, în acest scop, ar avea căderea să înfiinţeze o direcţiune acolonizărilor care să îmbrăţişeze ansmablul problemelor ce le pune aceastăcolonizare, cu mijloace financiare suficiente şi personal pregătit.           Încazul că se va aprecia de D-voastră ca oportună evacuarea minorităţilor dinBucovina şi Basarabia, aceşti români ar putea fi plasaţi în locul acestora,respectând în parte principiile arătate mai sus.           Avemazi în aceste provincii următorii minoritari:
Bucovina Ucraineni 422.010 Ruşi 12.018 Basarabia Ucraineni 261.246 Ruşi 158.088 Total Ucraineni 693.256 Ruşi 170.106
– VAURMA – Nota: Copiile documentelor originale se păstrează laautor. Veziaici LISTA DOCUMENTELOR.Sursa: Tribuna Basarabiei (Preluarea textelor este libera, doar cu menţionarea surseiarticolului.)